Noul Cod Silvic, prezentat la Miercurea-Ciuc în faţa silvicultorilor harghiteni

• Secretar de stat: O componentă importantă în Codul Silvic din cauza presiunii societăţii şi a imaginii sectorului a fost munca pe sistemul de sancţiuni
• Noutăţi incluse în actul normativ

Forma actualizată a Codului Silvic, „un proiect ambiţios, creat de la zero”, care urmează să fie depus în Parlamentul României, a fost prezentat, recent, la Miercurea-Ciuc, de secretarul de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ionuţ-Sorin Banciu, în cadrul celei de a II-a ediţii a Conferinţei administratorilor şi proprietarilor de păduri din Harghita şi judeţele învecinate.

În prezentarea sa, acesta a arătat că pentru elaborarea noului Cod Silvic, care a fost realizat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), s-a apelat la specialişti ai Universităţii „Transilvania” din Braşov, ai Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava şi ai Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, „în încercarea noastră să aducem politica legată de păduri în secolul XXI, să o corelăm şi la cum a evoluat proprietatea în România, dar şi la toate provocările la care şi pădurile vor trebui să răspundă”.

Conform sursei citate, noul Cod Silvic a fost conceput ţinând cont de: realizarea unui echilibru între protejarea celor mai valoroase păduri şi gestionarea lor durabilă; nevoile silvicultorilor; evoluţia aşteptărilor societăţii faţă de pădure; provocările actuale naţionale şi europene; faptul că pădurile sunt cel mai bun aliat împotriva schimbărilor climatice. „Evoluţia aşteptărilor societăţii faţă de pădure cred că este cel mai sensibil subiect de aici”, a precizat Ionuţ-Sorin Banciu.

Tăierile rase ar urma să fie interzise pe aproape jumătate din suprafaţa de pădure a ţării

Potrivit prevederilor noului Cod Silvic, tăierile rase vor fi interzise pe aproape jumătate din suprafaţa de pădure a ţării. Până în prezent erau interzise numai în parcurile naţionale (aproape 900.000 de hectare). Această interdicţie ar urma să se extindă la parcurile naturale (541.140 ha) şi în toate siturile Natura 2000 (5,5 milioane ha, din care aproape jumătate pădure).

În proiectul de act normativ este prevăzut că statul va putea să îşi asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite şi abandonate de proprietari, fiind identificate aproximativ 5.000 ha.

O finanţare semnificativă, de 46 milioane de euro, va fi alocată prin PNRR în tehnologii care să combată tăierile ilegale. Aceşti bani vor fi investiţi pentru: monitorizarea prin intermediul imaginilor satelitare a ceea ce se întâmplă în păduri; monitorizarea video a transporturilor de lemn cu ajutorul unor camere video asistate de inteligenţa artificială amplasate în 350 de puncte de supraveghere; monitorizare cu ajutorul senzorilor LIDAR. Conform proiectului de act normativ, sistemul va fi integrat în SUMAL 2.0 şi va monitoriza îndeplinirea obligaţiilor legale privind recoltarea lemnului, regenerarea în timp util a pădurilor, sănătatea pădurilor, starea de conservare a habitatelor forestiere, impactul schimbărilor climatice şi adaptarea la schimbările climatice a diferitelor ecosisteme forestiere.

Infracţiuni noi

În noul Cod Silvic au fost introduse şi infracţiuni noi, cum ar fi falsificarea datelor informatice de natură silvică sau falsul în declaraţiile informatice. De asemenea, este prevăzută suspendarea dreptului de acces în SUMAL pentru încălcarea legii şi nerespectarea metodologiei SUMAL. „Nu sunt un adept al controlului excesiv, dar când vezi că sistemul SUMAL este încă fentat… (…) Sunt încă oameni care vor să fenteze sistemul şi asta nu este corect şi este incorect faţă de voi, silvicultorii de bună-credinţă, să fiţi băgaţi în aceeaşi oală, dar lucrurile acestea se întâmplă”, a spus secretarul de stat.

O altă infracţiune o constituie transportul de masă lemnoasă al cărei volum este cu 20% mai mare faţă de ce este trecut în acte şi care se pedepseşte cu închisoare de până la 5 ani. Se deschide dosar penal şi pentru 5 mc de lemn nejustificat. De asemenea, se va confisca mijlocul de transport pentru un volum mai mare de 2 metri cubi de lemn fără acte de provenienţă, indiferent dacă e contravenţie sau infracţiune. Totodată, folosirea fără drept a ciocanului de marcat se va pedepsi cu închisoarea între 2 şi 7 ani.

„Deci, o componentă importantă în Codul Silvic din cauza presiunii societăţii şi a imaginii sectorului a fost munca pe sistemul de sancţiuni. Este o realitate la care a trebuit să găsim răspunsuri”, a explicat Ionuţ-Sorin Banciu.

Paza pădurii nu va mai fi obligatoriu asigurată doar de pădurari

În noul Cod Silvic e prevăzut că paza pădurilor nu va mai fi sarcina exclusivă a pădurarilor. „La sectorul de pază am căutat soluţii de diversificare a opţiunilor, să existe mai multe opţiuni. Eu sunt adeptul că pădurarul este un tehnician şi nu trebuie să fie un paznic al pădurii şi am dat posibilitatea unor alte soluţii de pază a pădurilor. Există şi alte instituţii care fac pază. Există nevoie de colaborare, dar paza pădurii nu trebuie, din punctul nostru de vedere, să fie sarcina exclusivă a pădurarului, pentru că el este un tehnician şi ar trebui să-şi facă meseria”, a precizat secretarul de stat.

Astfel, proprietarii de pădure, fie că e statul, fie că sunt privaţii, vor avea dreptul la soluţii alternative de pază, cum ar fi firme specializate sau paza poate fi organizată în regim propriu şi în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Forma actualizată a Codului Silvic prevede şi stabilirea comunităţilor dependente critic de pădure şi prioritizarea acestora în accesul la resurse forestiere. „E pentru prima oară când vom face o cartare a lor, pentru că în multe situaţii comunităţile dependente de pădure nu au acces la resursele de lângă ele. Şi nu discutăm de cazul composesoratelor, unde sunt proprietari privaţi, unde vânzarea se face direct şi unde fiecare deţinător are acces la resurse. Dar sunt comunităţi care nu deţin (n.n. – în proprietate) pădure şi depind de ele într-un mod critic, inclusiv pentru încălzire, la care va trebui să reglementăm în mod diferit cum se face valorificarea acestor resurse”, a spus Ionuţ-Sorin Banciu. Astfel, în proiectul de act normativ se propune asigurarea accesului la resurse forestiere a acestor comunităţi, protejarea faţă de agenţii economici şi consultarea acestora cu privire la deciziile legate de pădurile lângă care trăiesc şi de care depind.

Simplificarea procesului de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice

În noul Cod Silvic se prevede asigurarea de resurse financiare pentru extinderea drumurilor forestiere şi pentru construcţia de depozite de lemn cât mai aproape de comunităţi. În acest context, s-a menţionat că în România există 6 metri de drum forestier/hectar, în timp ce media europeană este de 11-12 m drum forestier/ha.

Ionuţ-Sorin Banciu a spus că soluţia găsită a fost ca ocoalele silvice de stat sau private să direcţioneze între 5% şi 20% din vânzarea masei lemnoase către construcţia de drumuri forestiere şi depozite de lemn.

O altă noutate a proiectului de act normativ este înfiinţarea Consiliului Naţional pentru Silvicultură, care ar urma să fie „o instituţie independentă politic cu rol de filtru etic şi tehnic pentru orice act normativ emis în domeniul silvic şi pentru orice act de corupţie sau de conflict de interese în rândul personalului silvic”. Acest consiliu va emite acte consultative cu privire la orice act normativ din domeniul silvic. „În Canada, forestierii au un cod de etică care este mai puternic decât orice lege şi acolo cine a greşit intenţionat este exclus din tagma asta tocmai ca profesia să nu sufere. În România nu avem acest sistem şi eu îmi doresc ca acest Consiliu Naţional pentru Silvicultură să aibă şi acest rol de filtru etic şi profesional pentru această meserie”, a detaliat secretarul de stat.

O altă noutate este simplificarea procesului de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice. „Soluţia pe care o avem în momentul de faţă nu este o soluţie perfectă, dar credem că elaborarea unor planuri regionale, pe regiunile istorice ale României, care să facă evaluarea de mediu completă, iar amenajamentele silvice să fie nişte părţi din aceste planuri, ar rezolva această problemă”, a spus vorbitorul. Planurile regionale de management vor fi elaborate pe 20 de ani.

În proiectul noului Cod Silvic este prevăzută şi includerea tuturor proprietarilor de pădure din România în Registrul Naţional Forestier. „Registrul Naţional Forestier este un instrument care să clarifice tipurile de proprietate, mai ales cele mici, pentru care nu există un cadastru, nu există o evidenţă. Să avem o bază de date în care să ştim câte păduri sunt în România, care sunt proprietarii”, a explicat secretarul de stat.

Un concept nou prevăzut de actul normativ analizat este realizarea unui Catalog Naţional al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare, care va include: rezervaţiile ştiinţifice; suprafeţe de pădure din rezervaţii naturale; pădurile declarate monumente ale naturii; jnepenişurile.

Asigurarea dreptului la plimbare în orice pădure din ţară

Noul Cod Silvic prevede şi asigurarea dreptului la plimbare pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din ţară. Prevederea se aplică atât pădurilor deţinute de statul român, cât şi celor care aparţin privaţilor, cu excepţia cazurilor în care există exploatare forestieră, risc crescut de incendii sau activităţi de vânătoare, potrivit prezentării.

„A fost cred că cel mai sensibil subiect la dezbaterile publice. Am avut trei zile consecutive de consultări pe această temă. Cea mai mare problemă este că oamenii vor să se plimbe liberi prin pădure indiferent de proprietate. Sunt pădurile lor, nu sunt ale dvs., sunt ale tuturor şi modul în care am reglementat accesul în pădure a fost unul dintre cele mai sensibile subiecte”, a mai spus Ionuţ-Sorin Banciu.

Tánczos Barna: Nu este un Cod Silvic reformator

La sfârşitul prezentării noului Cod Silvic, senatorul Tánczos Barna, fost ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor chiar în perioada în care s-a început elaborarea acestui act normativ, a avut câteva obiecţii.

În opinia sa, dacă noul Cod Silvic va ajunge în faţa Parlamentului şi nu va fi aprobat prin ordonanţă de urgenţă, va urma „o dezbatere care va mai dura câteva luni bune”.

„Prima mea observaţie este că în 2024 se formează combinaţia cea mai proastă posibilă. Suntem în an electoral şi un asemenea subiect sensibil şi fragil poate fi utilizat în scopuri electorale de oricine – şi ar fi o foarte mare greşeală să dăm greş”, a spus senatorul, fiind de părere că, după dezbaterea publică şi efectuarea modificărilor ce se impun, actul normativ ar trebui să fie aprobat prin ordonanţă de urgenţă, „în loc să îl arunce într-o dezbatere publică prelungită care va fi dezmăţată, va fi distrusă, va fi făcută bucăţi în Parlament”.

„O altă observaţie este că avem într-adevăr nevoie de un Cod Silvic unde sunt suficiente libertăţi pentru proprietarii de păduri ca să facă o silvicultură corespunzătoare. În România, astăzi, există o suprareglementare, era caracterizată şi cât am fost eu ministru, şi este foarte dificil să schimbăm această situaţie. Eu m-am aşteptat la faptul că, dacă dăm în mâna oamenilor din domeniul universitar să elaboreze (noul Cod Silvic – n.n.), acelor oameni care cercetează şi predau acest domeniu şi ştiu încotro merge schimbarea climatică şi încotro se îndreaptă silvicultura şi ce pericole pasc pădurea din România, atunci această echipă formată din specialişti, profesori şi cercetători vor aduce o reformă mare. Eu nu văd această reformă în lege. Şi nu am văzut-o nici când am fost ministru şi cu gust amar am constatat că din interior acest sistem nu se poate schimba. Sunt deja metode, procedee, sunt nişte percepţii deja împietrite, despre furturi, despre gestionarea bună, proastă, despre control, despre severitate şi acestea pot fi demolate foarte greu, foarte dificil. Din acest motiv eu aşa văd că acest Cod Silvic nu este un Cod Silvic reformator şi nu modifică practicile prezente la o scară cum eu am visat să fie modificate”, a spus Tánczos Barna.

Senatorul a arătat că şi-ar fi dorit ca acest cod să fie o lege-cadru „foarte suplă, foarte simplă”, însă nici acest lucru „nu se va întâmpla”. „Vrând-nevrând, ministerul intră în foarte multe detalii, fiind obligat la rândul lui de acele entităţi (…) care aşteaptă ca lucrurile să fie reglementate, totul să fie pus pe hârtie. Toată lumea crede că, dacă vom avea un Cod Silvic detaliat şi bun, toate se schimbă în ţara asta. Nu va fi simplu. Provocarea este foarte mare. Voi lucra în continuare cu ministerul, cu foştii colegi ca pe ultimii o sută de metri să facem modificările necesare”, a mai spus fostul ministru al Mediului. (Consemnare de Şt. Pătrîntaş)

Comentarii:

comentarii