În perioada 2023-2027, aproximativ 15,9 miliarde de euro sunt disponibile pentru subvenţiile agricole acordate în România | Informația Harghitei - jurnal independent
miercuri , 12 iunie 2024
Home » Agricultură/Ecologie » În perioada 2023-2027, aproximativ 15,9 miliarde de euro sunt disponibile pentru subvenţiile agricole acordate în România
În perioada 2023-2027, aproximativ 15,9 miliarde de euro sunt disponibile pentru subvenţiile agricole acordate în România

În perioada 2023-2027, aproximativ 15,9 miliarde de euro sunt disponibile pentru subvenţiile agricole acordate în România

  • Planul Naţional Strategic PAC 2023-2027 se află în dezbatere publică

La finalul perioadei de zece zile alocate dezbaterii publice, propunerile vor fi trimise la Bruxelles, pentru viza Comisiei Europene.

Planul Strategic Naţional se concentrează pe obiective bine stabilite, între care: utilizarea de măsuri de dezvoltare a unui sector agricol „rezilient şi durabil”, cu accent pe asigurarea de venituri „echitabile” fermierilor, pe respectarea angajamentelor de mediu – prin remunerarea celor care „contribuie la protejarea mediului peste cerinţele nivelului de bază”, pe dezvoltarea sectoarelor deficitare şi pe cea socio-economică a mediului rural, prin atragerea şi susţinerea tinerilor şi facilitarea dezvoltării afacerilor, promovarea ocupării forţei de muncă, a incluziunii sociale şi a dezvoltării locale în zonele rurale. Începând din acest an, prin Planul Naţional Strategic vor fi cheltuite în jur de 15,9 miliarde de euro în România.

Conform datelor publicate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prin PNS au fost stabilite cinci ecoscheme – Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii, Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilităţii, Sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri, Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil şi Bunăstarea animalelor – care vor servi ca un nou instrument pentru plăţi directe acordate fermierilor care respectă practicile agricole benefice pentru mediu şi pentru climă.

Spre deosebire de perioadele anterioare, Planul Naţional Strategic 2023-2027 înglobează instrumente de sprijin finanţate atât din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) – plăţile directe care se acordă fermierilor pentru hectarele eligibile şi intervenţii sectoriale (măsuri pentru susţinerea pieţei) – cât şi din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) – care cuprinde programe specifice de dezvoltare rurală, acestea reprezentând principalul instrument de sprijin pentru dezvoltarea mediului rural şi având ca obiective: creşterea competitivităţii sectorului agricol, asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale şi consolidarea puterii economice în regiunile rurale.

PNS prevede 89 de tipuri de intervenţii, dintre care 51 de intervenţii FEGA şi 38 de intervenţii FEADR.

Ca element de noutate, accentul se va muta de la conformitate către rezultate şi performanţă, pe creşterea ambiţiilor în materie de mediu şi climă, pe stimularea digitalizării şi utilizarea unor tehnologii sau idei inovative în agricultură.

Planul Naţional Strategic 2023-2027 introduce şi un nou instrument de sprijinire a fermierilor afectaţi de pierderi ale producţiei agricole, prin care se acordă despăgubiri în caz de calamităţi.

„Anul trecut, seceta pedologică a afectat la nivel naţional scăderea producţiilor medii, mai ales în Moldova, în sudul şi vestul ţării. Judeţul Harghita nu a apărut pe hărţile hidrometeorologice ca judeţ afectat, ci «cu precipitaţii suficiente», deşi cantitatea de precipitaţii înregistrată a fost cu 80 de litri mai mică decât media multianuală în perioada iulie – început de august, în care noi, harghitenii, cu structura culturilor noastre – cartoful şi cerealele – am avut destul de suferit: cerealele erau în fază de finalizare a procesului de încheiere a boabelor şi de coacere, iar cartofii erau în faza de creştere, lipsa precipitaţiilor generând pierderi. Până acum procedura era următoarea: s-au întocmit procesele de constatare, cu suprafaţa afectată, procentul de calamitare şi actele necesare acordării despăgubirilor privind pierderile de producţie din cauza condiţiilor meteo. Ele s-au înaintat spre aprobare prin Hotărâre de Guvern şi pe baza acesteia erau suportate din bugetul de stat, iar fermierii îndreptăţiţi au fost despăgubiţi, inclusiv în 2022, din bugetul naţional. De acum încolo va exista un program pe mai mulţi ani, care va beneficia de un fond special. Aşa este normal, un astfel de program există şi în alte ţări. El va fi derulat prin APIA, unde există un sistem informatic în care se vede tot, inclusiv cine are dreptul”, a explicat directorul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Harghita, ing. agronom Romfeld Zsolt.

De altfel, domnia sa ne-a oferit mai multe amănunte şi în privinţa modului de aplicare a modificărilor şi noutăţile pentru judeţul Harghita, care vor apărea odată cu implementarea Planului Naţional Strategic 2023-2027.

„Planul Naţional Strategic are câteva modificări esenţiale: toate cerinţele au în vedere conservarea, menţinerea climei şi a biodiversităţii. Începând cu anul acesta, se concretizează unele dintre recomandările şi prevederile Comisiei Europene. Deşi ştiam dinainte de ele, până acum nu au fost obligatorii pentru producători. Însă, începând din acest an se implementează. Iniţial, în legislaţia complementară implementării Planului Naţional Strategic (PNS) a fost introdusă şi obligativitatea absolvirii unui curs de către producătorii care aplică produse de protecţia plantelor, curs la care se puteau înscrie pe baza adeverinţei de finalizare a studiilor medii. În momentul de faţă sunt dezbateri pentru înlesnirea acestora, deşi pentru toţi cei care lucrează în agricultură este nevoie de o pregătire de bază în privinţa condiţiilor obligatorii privind acordarea sumelor solicitate de producător. Prin cererea unică înaintată către APIA, există criterii de acordare care sunt obligatorii pentru producător. Spun asta pentru că în timpul anului, pe baza cererii vor exista controale de la diferite unităţi care au această sarcină – Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, de la Mediu, Zootehnia şi Fitosanitarul”, precizează directorul Romfeld Zsolt.

Directorul Direcţiei pentru Agricultură Harghita precizează că în topul finanţării se vor afla tinerii fermieri, care vor fi susţinuţi prin mai multe măsuri, atât prin APIA, cât şi prin AFIR.

„Avem nevoie de forţă nouă, de tineret, având în vedere că cei care depun cereri sunt persoane vârstnice, proprietari de suprafeţe care nu întotdeauna sunt fermieri activi în adevăratul sens al cuvântului”, a remarcat inginerul agronom Romneld Zsolt.

O altă noutate o constituie susţinerea apiculturii, pentru eliminarea unor boli care generează pierderi masive.

„Vorbim în acest caz despre albinăritul pastoral şi despre cei care au optat pentru şi trăiesc din această activitate, despre susţinerea valorificării produselor apicole orientată către consumatorul final direct de către producător. În Harghita sunt înregistrate în jur de 20.000 de familii de albine”, arată directorul Direcţiei pentru Agricultură Harghita.

În ceea ce priveşte sprijinul acordat fermierilor, „în general a rămas acelaşi”, menţionează ing. Romfeld. Ceea ce intervine în plus este favorizarea fermelor de până la 50 de hectare, care formează majoritatea exploataţiilor agricole din România.

„Cele care respectă schemele de ecocondiţionalitate vor fi mai puternic sprijinite şi aici vorbesc şi de cei înregistraţi în producţia ecologică, unde cerinţele sunt cele normale, tradiţionale, care nu se pretează în cazul celor care doresc o intensificare a agriculturii. Pentru asta li se acordă plăţi compensatorii pentru diferenţele de producţie”, continuă directorul DAJ Harghita.

Potrivit acestuia, numărul producătorilor înregistraţi în producţia ecologică din Harghita este în creştere, având în vedere şi cerinţele celor care procesează produsele provenite din astfel de culturi.

„Majoritatea producătorilor s-au orientat pe pajişti şi pe producţia de fân folosită pentru consumul propriu al exploataţiei şi pentru furajarea animalelor. Acum apar tot mai mult produse de la producători ecologici, care ajung pe piaţă şi la consumator. E un lucru foarte bun, la consumator ajung produse sigure, aşa cum ar trebui să fie toate, fără adaosuri din alte industrii sau din cea alimentară”, apreciază directorul Romfeld Zsolt.

Planul Naţional Strategic aferent perioadei 2023-2027 vine însă şi cu prevederi care îi va afecta în sens negativ pe unii producători din Harghita, iar una dintre ele este lipsa sprijinului cuplat pentru producerea cartofului pentru industrializare. În schimb, ne spune directorul Direcţiei pentru Agricultură Harghita, producţia de cartofi de sămânţă este susţinută, la fel şi o altă cultură relevantă în judeţ, cea de sfeclă de zahăr.

În plus, producătorii trebuie să implementeze şi să respecte cerinţele de ecocondiţionalitate, între acestea păstrarea distanţei faţă de apele vii, curgătoare, normele de substanţe folosite, tehnologii care menţin apa mai eficient decât până acum şi nu în ultimul rând respectarea structurii culturilor în privinţa ecoschemelor.

„PNS merge în general pe conservarea biodiversităţii. Noi avem ce conserva, trebuie doar să menţinem, nu trebuie să reinversăm procesul. Dacă putem conserva şi menţine pentru generaţiile următoare ceea ce avem, este bine. În zilele următoare va fi elaborată legislaţia conexă, care asigură implementarea şi cadrul concret care trebuie respectat de către producător, în baza cererii depuse. Nu este nimic ce nu se poate respecta, dacă un fermier se angajează şi este conştient de acest lucru. Aici este indispensabilă pregătirea şi informarea permanentă a producătorului, ca să fie conştient în ce intră, ce obligaţii are şi la ce se poate aştepta. Drepturile vin cu obligaţii”, a concluzionat directorul Direcţiei pentru Agricultură din judeţul Harghita, ing. Romfeld Zsolt.

În opinia sa, probleme sunt peste tot, dar nu există motive de disperare pentru producătorii care îşi iubesc meseria. Şi mai trebuie ţinut cont de faptul că „veniturile din Agricultură sunt inclusiv subvenţiile, nu numai vânzarea directă”.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.