Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Importăm şi multiplicăm… | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Agricultură/Ecologie » Importăm şi multiplicăm…
Importăm şi multiplicăm…

Importăm şi multiplicăm…

  • Când fac această afirmaţie, am în vedere cartofii de sămânţă folosiţi acum în Harghita
  • Judeţ care, nu cu foarte mulţi ani în urmă, era recunoscut în ţară prin cercetătorii lui, creatori de soiuri, şi prin ceea ce producătorii reuşeau să valorifice fără probleme

Un afiş bine realizat de o firmă producătoare de cartofi de sămânţă din Olanda m-a făcut să-mi îndrept paşii către Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor (ITCSMS) Harghita, unde am găsit-o pe doamna inspector şef, ing. Adriana Glodeanu, gata pregătită să plece pe teren.

Era 13 septembrie, dar era o zi cu noroc pentru că, acceptând să discutăm, d-na inginer mi-a dat şansa să vă pot informa asupra capacităţii fermierilor din judeţ de a produce o parte din sămânţa de care ar fi nevoie pe aceste meleaguri. De a produce, sau mai corect, de a multiplica…

Aşa am înţeles că, în 2017, suprafaţa ocupată cu cereale păioase pentru sămânţă a fost de 53 ha deţinute de cinci agenţi economici, adică tot cam atâţia câţi au fost şi în urmă cu un an, iar soiurile agreate au fost două: unul folosit în proporţie de 80 la sută, celălalt mai puţin, adus fiind de către un producător din Ungaria pentru curiozitatea lui şi curiozitatea i-a fost satisfăcută, soiul comportându-se foarte bine.

Acum sunt puse la adăpost 300 de tone sămânţă de cereale păioase, care, arăta d-na Glodeanu, în funcţie de solicitarea producătorilor poate fi analizată, tratată, etichetată şi vândută, sau poate fi folosită pentru necesarul propriu, analizele efectuate în laboratorul ITCSMS Harghita vizând puritatea, umiditatea, germinaţia şi alţi indici de calitate. „Dar până va ajunge sămânţa în pământ, producătorii mai au timp să se gândească cum e mai rentabil pentru ei!”. Covasna, de pildă, e înaintea noastră cu timpul şi acolo analizele se efectuează deja, asta însemnând că, în cel mult două săptămâni, vor intra în actualitate şi în Harghita.

Cu precizarea că de 4-5 ani suprafeţele alocate cerealelor păioase sunt cam aceleaşi, şefa Inspectoratului a mai amintit cu bucurie despre prezenţa în peisaj a unui fermier din Ciucul de Jos, care pe 3 ha a pus sub brazdă orz de primăvară pentru sămânţă, din soiul Romaniţa, care „s-a comportat foarte bine”.

În paralel cu preocupările ce ţin de cerealele păioase pentru sămânţă, atenţia specialiştilor ITCSMS Harghita este concentrată şi asupra cartofilor pentru sămânţă, segment pe care figurează opt operatori economici, un număr mai mare înregistrat în 2017, faţă de 2016. Reţin, în context, că suprafaţa destinată acestui scop însumează 110 ha, de pe care vor ajunge în depozite, dacă nu cumva au şi ajuns, 4.000 tone de tuberculi.

Cum nu puteam să trec peste soiurile aflate în cultură, am întrebat despre ele şi, iată, în mare, ce am aflat: „Unele au fost aduse în primăvară, majoritatea din UE; altele au fost aduse în anul trecut şi, în continuare, sunt multiplicate”. De unde ajung ele, mai exact, aici, în Harghita?! „Cele mai multe din Olanda, Germania, Scoţia şi Franţa”…

Fără să vreau, mă întorc în timp şi mă îndrept cu gândul la Staţiunea de Cercetare şi Producere a Cartofului (SCPC) Miercurea-Ciuc, la câmpurile ei experimentale şi la acei specialişti pasionaţi care au activat acolo, de al căror nume s-a legat apariţia unor soiuri noi de cartofi, cunoscute şi căutate în întreaga ţară. Dar totul a rămas o amintire, cercetarea fiind, după cum mulţi dintre dumneavoastră cunosc, din ce în ce mai slab finanţată.

Ştiţi cumva când a fost omologat ultimul soi al celor de la SCPC? – am mai întrebat eu. „Să tot fie vrea 10-12 ani, pentru că, iată, în 1999, soiul Rozana era încă înscris în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, ISTIS”. Ce înseamnă asta pe scurt? Pentru un soi care apare acolo, creatorul lui trebuie să plătească o taxă anuală; soiul este înregistrat în ţară şi, dacă este înregistrat, este recunoscut pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Chestiunea e că, dacă părintele lui, din motive care îl privesc, renunţă la a mai plăti amintita taxă, soiul nu mai apare în catalog, nu mai circulă nici în ţară, nici în afara ei şi rămâne doar o poză cu un nume în arhivele de specialitate, sau în arhivele de familie.

Revin însă la ziua de azi şi consemnez pe mai departe faptul că, după ce au fost depuse declaraţiile de multiplicare, au urmat controalele în câmp, pentru ca acum să intre în linie dreaptă şi activitatea de prelevare de probe pentru testarea virotică, 54 la număr, de pe tot atâtea parcele.

Cu sublinierea că această analiză se efectuează la ITCSMS Braşov, mai reţin din precizările d-nei Glodeanu că, din cele 4.000 de tone, cantitate controlată în câmp, ar putea rămâne în final cam jumătate. Ar putea, dar sunt şi excepţii care întăresc regula, aşa cum a fost în 2016, când 70% din total a trecut cu bine examenul la care au fost supuşi tuberculii.

Dacă merită sau nu să produci cartofi de sămânţă, am aflat tot de la ing. Adriana Glodeanu: „Cartofii pentru sămânţă nu se găsesc în pieţe, pe tarabe; ei se vând în judeţ, în ţară sau chiar în afara ţării, direct din curtea fermierului, pe contracte serioase, la un preţ foarte bun”…

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.