Gerul nu a afectat semnificativ culturile agricole, dar seceta pedologică persistă | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 25 iunie 2022
Home » Agricultură/Ecologie » Gerul nu a afectat semnificativ culturile agricole, dar seceta pedologică persistă
Gerul nu a afectat semnificativ culturile agricole, dar seceta pedologică persistă

Gerul nu a afectat semnificativ culturile agricole, dar seceta pedologică persistă

  • Romfeld Zsolt, directorul Direcţiei pentru Agricultură Harghita: „Dacă nu va ploua, vom avea probleme în faza de înrădăcinare a culturilor şi de creştere a plantelor”

Însămânţările şi înfiinţarea culturilor agricole de primăvară s-au finalizat pe întreaga suprafaţă arabilă a judeţului.

La cerealele păioase, culturile de primăvară ocupă o suprafaţă de aproximativ 6.000 de hectare, iar cele însămânţate cu grâu de toamnă în penultimul anotimp al lui 2021 se întind pe 14.000 de hectare.

Potrivit directorului Direcţiei pentru Agricultură a judeţului Harghita, Romfeld Zsolt, în ciuda perioadelor de îngheţ înregistrate în primele luni ale anului, culturile însămânţate în toamnă şi-au revenit, grâul de toamnă fiind în prezent în faza de alungire a paiului.

„În ceea ce priveşte cultura cartofului, vom avea în jur de 7.000 de hectare cultivate cu cartofi, dintre care 3.500 subvenţionate, cultivatorii depunând cereri pentru acordarea ajutorului de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Lucrările de rebilonare s-au efectuat şi pe unele parcele şi ierbicidarea, cultura cartofului fiind, la ora actuală, în faza de răsărire”, a adăugat Romfeld Zsolt.

În livezi au înflorit merii, care, din fericire, nu au suferit din cauza temperaturilor scăzute înregistrate în cursul săptămânii trecute.

„Am avut noroc cu temperaturi mai ridicate din cursul zilei, deşi noaptea ele au coborât până la şi chiar sub limita îngheţului, maximele nedepăşind cinci grade Celsius după lăsarea întunericului şi până la răsăritul soarelui. Merii sunt în faza de polenizare şi dacă vremea va continua să fie însorită, polenizaţia se realizează mai bine decât anul trecut şi sperăm la o producţie mai mare”, a remarcat directorul Direcţiei pentru Agricultură Harghita.

Secetă pedologică

România se confruntă cu o secetă pedologică, susţin specialiştii, ceea ce înseamnă că întreaga cantitate de apă din sol este insuficientă pentru a asigura un an agricol normal. Între zonele afectate de lipsa precipitaţiilor se află şi partea centrală şi estică a Transilvaniei, unde, la fel ca în Oltenia, Banat, Crişana, Moldova şi Dobrogea, a plouat cel mai puţin în ultimele şapte luni. Decembrie a fost singura lună cu precipitaţii cât de cât mai consistente, de până la 60 de litri pe metrul pătrat, dar cantităţile căzute nu au putut compensa lipsa de apă din sol. Semn că fenomenul general al schimbărilor climatice se manifestă din plin şi pe teritoriul României, afirmă meteorologii.

În Harghita, cantitatea de precipitaţii continuă să lase de dorit, iar temperaturile destul de scăzute înregistrate noaptea şi la primele ore ale dimineţii provoacă întârzieri în vegetaţia plantelor pe pajişti şi fâneţe. Sus pe munte încă nu a dat colţul ierbii, aşa că deocamdată animalele pot fi scoase la păşunat doar în zonele mai joase, pe câmpurile din jurul localităţilor.

„Anul trecut, începând din toamnă, s-a înregistrat un deficit de precipitaţii de 60-70 de litri pe metrul pătrat faţă de media multianuală, iar în primele trei luni ale anului, pentru care există date, deficitul este în jur de 50 de litri pe metrul pătrat în Harghita. Trebuie să folosim tehnologii care reţin apa”, a precizat directorul Romfeld Zsolt, recomandând „minimum de lucrări dacă se poate, lucrări de calitate şi evitarea perioadelor mari între lucrările de pregătire a patului germinativ şi plantat sau semănat”.

Directorul Direcţiei pentru Agricultură Harghita a precizat că încă nu au fost constatate probleme generate de secetă, având în vedere că în faza de răsărire plantele folosesc „pentru început forţa proprie”, de pildă resursele din tubercul în cazul cartofului.

„Dar dacă nu va ploua, vom avea probleme în faza de înrădăcinare a culturilor şi de creştere a plantelor. În perioada aceasta culturile agricole au nevoie de precipitaţii”, a menţionat directorul Romfeld.

Potrivit prognozei meteorologice emisă de Administraţia Naţională de Meteorologie, în intervalul 23-29 mai, în Transilvania variaţiile de temperatură vor fi nesemnificative de la o zi la alta, astfel că maximele vor fi cuprinse între 22 şi 23 de grade Celsius în medie. Minimele vor creşte, faţă de intervalul anterior, spre 8-9 grade Celsius, valori ce caracterizează intervalul 23-29 mai. Potrivit sursei citate, probabilitatea pentru ploi creşte în acest interval.

Beneficiile înfiinţării Comitetului de Masiv al Grupei Centrale de Munţi

Săptămâna trecută a fost înfiinţat, la Miercurea-Ciuc, Comitetul de Masiv al Grupei Centrale de Munţi, cel de-al patrulea, din totalul de nouă astfel de comitete care se vor constitui la nivel naţional. Cu acest prilej a avut loc şi prima şedinţă a Comitetului, care s-a desfăşurat cu uşile închise, în cadrul căreia a fost adoptat statutul şi a fost ales consiliul director, avându-l ca preşedinte pe Romfeld Zsolt, directorul Direcţiei pentru Agricultură a judeţului Harghita.

Comitetul de Masiv are rol consultativ, face cunoscute problemele specifice cu care se confruntă zonele montane, face propuneri şi chiar pregăteşte acte normative pentru înaintarea lor în vederea rezolvării problemelor şi pentru dezvoltarea acestora, astfel încât populaţia să fie motivată să rămână în zonele montane alpine şi să producă în continuare. În judeţul Harghita sunt clasificate ca zone montane 65 de unităţi administrative.

„Aici, la noi, sunt probleme destule, în principal greutăţile sunt date de altitudine, de climă şi de relief. În zonele montane vara este scurtă şi iarna lungă, noi trebuie să asigurăm în patru-cinci luni ceea ce trebuie să consumăm în celelalte şapte-opt luni. Deci, nu ne putem permite să stăm vara, căci iarna nu vom supravieţui. La noi, în agricultură lucrările trebuie efectuate până în luna noiembrie; apoi vine îngheţul. Primăvara, ca şi în acest an, aşteptăm să se dezgheţe pământul – şi asta s-a întâmplat în martie-aprilie – ca să putem efectua lucrările agricole. Spre deosebire de alte zone ale ţării, noi, cei din Harghita, avem o perioadă în care nu putem face nimic în cazul culturilor de câmp”, ne explică preşedintele consiliului director al Comitetului de Masiv al Grupei Centrale de Munţi.

Grupa Centrală de Munţi se întinde pe teritoriul a şapte judeţe: Harghita, Mureş, Covasna, Suceava, Bistriţa-Năsăud, Neamţ şi Bacău, însumează două milioane de hectare şi o populaţie de un milion de persoane.

„Trebuie să conlucrăm pentru identificarea problemelor fiecărui judeţ, fiindcă fiecare are specificul lui. Noi, în Harghita, avem probleme legate în special de climă: nu mai există o altă zonă care să aibă media temperaturilor anuale de 5-6 grade Celsius. De exemplu, grupa de munţi din vest are temperaturi medii mult mai mari şi altitudini mai mici decât la noi. Ceea ce ne dorim este să menţinem populaţia în zona alpină şi asta o putem face sporind calitatea vieţii lor”, a arătat directorul Direcţiei pentru Agricultură a judeţului Harghita.

Prezent la constituirea Comitetului de Masiv al Grupei Centrale de Munţi, reprezentantul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, secretarul de stat Aurel Simion, a catalogat această iniţiativă ca fiind „un proiect de pionierat pentru judeţul Harghita, care are un relief aproape 100% muntos”.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.