Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Activitatea de recoltare a fructelor de pădure desfăşurată de Direcţia Silvică (DS) Harghita de pe suprafeţele forestiere de stat a înregistrat în ultimii ani un trend descendent, care pare că va continua şi în acest sezon, deşi în judeţ este o zonă montană care ar permite recoltarea unor cantităţi însemnate. La fel este şi în cazul ciupercilor.
Directorul DS Harghita, ing. Cătălin Mutică, a declarat că, potrivit studiului de impact întocmit de Academia Română pentru suprafaţa administrată de direcţia silvică în judeţ, s-ar putea recolta 60 de tone de zmeură, 60 de tone de afine şi 40 de tone de măceşe, în condiţii în care nu ar fi periclitată stabilitatea acestor specii pentru viitor. Trebuie precizat că în ultimii doi ani nu s-a reuşit încheierea de contracte nici pentru 20-40 de tone de fructe de pădure. De asemenea, în studiul de impact au fost incluse şi ciupercile, existând posibilităţi de recoltare a 40 de tone de hribi, 20 de tone de gălbiori şi 10 tone de ghebe.
„Însă de la producţia pe teren până la recoltare-vânzare în condiţii de eficienţă lucrurile s-au schimbat în ultimii ani. Ca şi în anii trecuţi, noi nu am scos această activitate din lista Direcţiei Silvice Harghita, însă ne calculăm foarte bine paşii astfel încât să nu ne producă pierderi”, a declarat ing. Cătălin Mutică.
Conform sursei citate, primul pas pentru recoltare este studiul de impact comandat de Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva pentru fiecare direcţie silvică în parte, care este întocmit de Academia Română şi este depus la Agenţia de Protecţie a Mediului Harghita, de unde s-a obţinut autorizaţia de mediu.
RNP – Romsilva şi Direcţia Silvică Harghita organizează activităţile de recoltare a fructelor de pădure şi a ciupercilor comestibile în două moduri diferite. Fructele de pădure sunt cumpărate prin achizitori angajaţi de direcţia silvică şi sunt depozitate la centrul de producţie de la Gheorgheni, unde există capacităţi de refrigerare foarte bune – şi de acolo sunt livrate către societăţile comerciale beneficiare. În cazul ciupercilor comestibile se organizează licitaţie pentru cesionarea dreptului de recoltare, deoarece depozitarea şi ambalarea lor sunt mai complicate, pe de o parte. „Pe de altă parte, recoltarea este mult mai complicată, fiindcă suprafeţele forestiere în care se pot recolta ciupercile sunt foarte greu de evidenţiat în mozaicul suprafeţelor rămase la stat faţă de cele private. La fructe de pădure e mai simplu, fiindcă în general zmeura creşte în parchetele noi şi sunt mult mai uşor de individualizat suprafeţele cu aceste fructe de pădure decât cele cu ciuperci”, a explicat directorul DS Harghita.
Recoltarea fructelor de pădure va începe mai târziu în acest an
Potrivit acestuia, în cazul fructelor de pădure, recoltarea va începe în acest an mai târziu, deoarece coacerea e mai întârziată. Pentru comercializarea fructelor de pădure vor fi organizate licitaţii de RNP – Romsilva, cel mai probabil la jumătatea lunii iulie. În prealabil, vor fi efectuate evaluări pe teren, pentru a se vedea ce loturi şi ce cantităţi pot fi incluse la licitaţii. În acest moment, silvicultorii efectuează aceste evaluări, însă din cauza ploilor cu grindină din ultima perioadă este posibil ca pe anumite suprafeţe culturile să fie compromise.
După ce vor fi finalizate licitaţiile, în funcţie de preţul obţinut se va vedea cu cât pot fi plătiţi achizitorii şi recoltatorii, „astfel încât fructele să ajungă la centrul de producţie de la Gheorgheni la un preţ care să ne permită să obţinem şi un profit”.
„Din rezultatele din anii anteriori avem experienţa unor preţuri obţinute la licitaţii mult mai mici decât cele de care am avea noi nevoie ca să putem să organizăm recoltarea fructelor de pădure. Anul trecut am reuşit să colectăm doar 5 tone de măceşe în condiţii de eficienţă, pentru restul cantităţilor nici nu am început recoltarea. Previziunile sunt la fel ca în anii precedenţi, nu există o presiune din partea firmelor care ar vrea să cumpere fructe de pădure, nu este concurenţă pe piaţă, fiindcă şi societăţile comerciale la rândul lor le livrează în ţările din vest. Se pare că din nou sunt stocuri destul de mari în ţările care frecvent cumpără fructe de pădure şi preţurile nu s-au adaptat conform dorinţelor noastre”, a spus directorul DS Harghita.
În ceea ce priveşte ciupercile, a fost organizată o licitaţie la nivelul Direcţiei Silvice Harghita pentru cesionarea dreptului de recoltare şi nu s-a reuşit încheierea niciunui contract. „Suntem încă la începutul verii, cred că lucrurile nu o să rămână chiar aşa, dar tendinţa este descrescătoare pentru aceste activităţi, ceea ce am şi preconizat în anii trecuţi”, a precizat ing. Cătălin Mutică.
Posibile cauze
Ing. Cătălin Mutică a spus că în urmă cu 10 ani se recolta de pe suprafeţele DS Harghita 100 de tone de zmeură, însă tendinţa s-a schimbat, din mai multe cauze. Una dintre ele este că a crescut nivelul de trai al oamenilor în România. „A crescut salariul minim pe economie şi, practic, oamenii nu îşi mai doresc să meargă să îşi petreacă o zi în pădure pe bani foarte puţini”, a explicat directorul DS Harghita.
Pe de altă parte, cererea a scăzut la nivel european în ţările din vest care cumpărau fructe de pădure. Sunt foarte multe culturi specializate subvenţionate prin programe europene în toate ţările europene, inclusiv în România. „Se ştie că producţia din aceste culturi este mult mai mare decât cea din păduri, este mai ieftin şi mult mai uşor de recoltat. Preţurile oferite de operatorii economici în anii trecuţi la licitaţii erau între 2.800 şi 3.200 de euro pe tonă. Depinde de firmă şi de condiţiile de păstrare în refrigerare şi de livrare. Cu aceste preţuri se poate oferi unui culegător între 10 şi 12 lei pe kilogramul de afine sau zmeură recoltat, ceea ce este nemulţumitor în ziua de astăzi”, a spus ing. Cătălin Mutică.
La măceşe recoltarea e mai uşoară, dar şi preţurile de livrare sunt mult mai mici, de aproximativ 400-500 de euro pe tonă şi nici în cazul acestora nu se poate recolta în condiţii de eficienţă. Pe de altă parte, a spus directorul DS Harghita, măceşele nu prea se găsesc în fond forestier, ci de obicei pe terenuri montane, care sunt curăţate de oameni deoarece primesc şi subvenţii. Astfel că nici cantităţile posibile de a fi recoltate nu sunt conforme cu cele estimate.
***
Direcţia Silvică Harghita are în administrare o suprafaţă totală de 92.322 hectare fond forestier sau vegetaţie forestieră în afara fondului forestier (1.270 ha). Din acest total, 22.702 hectare sunt proprietate publică a statului, iar diferenţa aparţine altor proprietari (unităţi administrativ-teritoriale, composesorate, persoane fizice), dar este administrată de direcţia silvică.
Suprafaţa forestieră totală a judeţului Harghita este de 264.109 ha. (Şt.P.)
