Cartofi mai puţini, la preţuri mai ridicate | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 3 decembrie 2022
Home » Agricultură/Ecologie » Cartofi mai puţini, la preţuri mai ridicate
Cartofi mai puţini, la preţuri mai ridicate

Cartofi mai puţini, la preţuri mai ridicate

  • Producţiile medii la celelalte culturi – sub aşteptările producătorilor, din cauza condiţiilor meteorologice neprielnice

La grâu, producţia medie se situează în jurul a patru tone pe hectar, iar la grâul de primăvară şi la culturile de primăvară în general media este de aproximativ 3.000-3.500 de kilograme/hectar.

În ceea ce priveşte cultura cartofului, „Harghita estimează o producţie de circa 22 de tone/hectar”, în condiţiile în care până în prezent s-a recoltat mai puţin de jumătate – în jur de 40% – din suprafaţa ocupată de această cultură la nivelul judeţului, ne spune Romfeld Zsolt, directorul  Direcţiei pentru Agricultură Harghita.

„În general, producţia de cartofi din acest an se caracterizează prin dimensiuni medii ale cartofului. Dar nu vor fi probleme din punct de vedere al valorificării: tot ce este cartof de la 35 de milimetri în sus se livrează pentru industrializare, pe bază de contract, iar la cartofii destinaţi consumului preţul va fi un pic mai mic decât cel preconizat”, precizează Romfeld Zsolt.

Potrivit sursei citate, preţul cartofului de consum variază la ora actuală între 1,6 lei şi doi lei kilogramul. Faptul că este un preţ mai bun decât anul trecut în perioada similară nu îi ajută  prea mult pe cultivatori, în condiţiile în care costurile materiilor prime folosite pentru înfiinţarea culturilor şi pentru obţinerea culturilor planificate – sămânţa, îngrăşămintele, combustibilul şi curentul electric – au crescut foarte mult, fiind de trei-patru ori mai mari decât cele practicate anul trecut, creşteri înregistrate pe de o parte pe fondul conflictului armat ruso-ucrainean, iar pe de alta ca urmare a majorării costurilor la benzină, motorină şi la curentul electric.

Recoltarea cartofului întâmpină dificultăţi din cauza ploilor care în ultimele săptămâni cad o dată la două zile.

„În timpul verii, din cauza secetei din iunie, cartoful nu a crescut, îngrăşămintele nu au putut fi folosite aşa cum trebuia şi avem o producţie mediocră spre bună, oricum mai mică decât anul trecut. Iar acum, din cauza ploilor nu putem lucra decât din două în două zile. Deocamdată putem onora doar contractele pentru chipsuri”, relatează Keresztes Vicenţiu, cunoscut producător de cartofi din zona Sânmartin.

Până în prezent a reuşit să recolteze două treimi din suprafaţa cultivată cu cartofi. Producătorul este destul de rezervat în privinţa recuperării investiţiilor făcute, la o simplă socoteală constatând că la o producţie medie de 30 de tone de cartofi/hectar un preţ mulţumitor ar fi de cel puţin 2 lei/kilogramul de cartofi la producător.

„Seceta din iunie ne-a lovit cel mai tare exact când cartoful avea cea mai mare  nevoie de apă. Cartoful s-a oprit din creştere, apoi a legat încă o dată şi s-a uscat şi tot aşa. Anul trecut seceta a început în iulie şi a durat până în august, iar la 20 august au venit ploile; dar anul acesta a fost altceva, iar comportamentul plantei de cartof a fost cu totul altul”, ne explică Keresztes Vicenţiu.

Trebuie să precizăm că dl Keresztes a reuşit să obţină o producţie rezonabilă datorită faptului că 40 de hectare din totalul celor cultivate – cele însămânţate cu cartofi pentru industrializare – au fost irigate.

„Aveam un contract încheiat şi trebuia să menţinem cultura cumva. Dar rezultatul nu este chiar aşa de bun cum am preconizat. Cum în Harghita nu a existat niciodată un sistem de irigaţii, ne-am construit unul pe cheltuiala noastră. Încă nu am adunat toate datele, dar a fost foarte scump: trebuie să scot apa din pârâu şi să o pompez la capul de pulverizare 24 de ore din 24, iar motorina este desul de scumpă”, ne povesteşte producătorul din Sânmartin.

Vitos Ladislau, producător de cartofi din zona Cozmeni, nu a fost la fel de norocos, În comuna unde locuieşte nu există nici măcar un ochi de apă, darămite vreun pârâu care să poată fi folosit pentru irigarea culturilor. Producţia din acest an este „mediocră, cam cu 20% mai mică faţă de cea de anul trecut”, când media acesteia se situa între 25-28 de tone la hectar, având şi parcele de pe care a scos 40 de tone de cartofi la hectar în 2021.

În perioada secetei din iunie anul acesta a pierdut 20-30% din recolta de cartofi. Până acum a recoltat în jur de 70% din suprafaţa cultivată. A vândut cu 95 de bani kilogramul cartofii pentru chips, iar restul cu 1,2 până la 1,70 lei/kilogram, în funcţie de calitate. Şi are cumpărători, mulţi oameni preferând să îşi facă provizii de cartofi, ţinând cont de scumpirile care se întrevăd în perioada următoare.

„În bună parte, nu vom putea să ne recuperăm cheltuielile cu înfiinţarea culturii. Ştiţi bine că preţul la îngrăşăminte a fost de patru ori mai mare anul acesta şi toate input-urile au fost mult mai scumpe, nu numai îngrăşămintele. Nu avem ce să facem, strângem cureaua şi încercăm să ne revenim poate la anul, dacă vor fi vremuri mai bune”, a afirmat Vitos Ladislau.

În opinia directorului Direcţiei pentru Agricultură Harghita, un preţ rezonabil pentru vânzarea cartofului angro este de 2 lei/kilogram, oferindu-le astfel producătorilor un venit care să le acopere cheltuielile pentru începerea sezonului viitor.

„Însă, dacă costurile cu input-urile agricole continuă să crească, la acestea adăugându-se creşterea preţului la energia electrică, preţul de vânzare de 2 lei/kilogram la cartofi s-ar putea să se dovedească insuficient”, a apreciat Romfeld Zsolt.

În contextul secetei pedologice înregistrate anul acesta, directorul Direcţiei pentru Agricultură Harghita reiterează necesitatea unor amenajări pentru reţinerea şi păstrarea apei.

„Este nevoie de apă, noile schimbări climatice ne arată acest lucru. Trebuie făcute amenajări pentru reţinerea apei provenită din ploi şi din topirea zăpezilor şi trebuie ştiut că o singură udare la cultura cartofului necesită 200-250 de metri cubi de apă pentru un hectar, ceea ce este semnificativ atât din punct de vedere al proveninţei apei, cât şi al păstrării ei pentru perioadele de secetă, când este mare nevoie de apă”, a subliniat Romfeld Zsolt.

Seceta pedologică a creat mari probleme şi în privinţa furajelor, în special în zona de vest – Cristur-Odorhei – unde fânul recoltat în vara acestui an reprezintă doar 50% din producţia multianuală.

Din această cauză, sunt probleme la furajare şi la realizarea stocurilor de furaje pentru iarna care urmează. Crescătorii de bovine şi de ovine harghiteni au început să cumpere furaje din alte zone.

„Sunt unele probleme punctuale în zona Gheorgheni, Lăzarea, Ditrău, unde s-a constatat o diferenţă mai mare în minus, dar fermierii se îngrijesc să asigure necesarul pentru animale în perioada iernii, fie din ce le oferă natura, fie prin cumpărarea din alte judeţe”, a adăugat directorul Direcţiei pentru Agricultură Harghita.

Benkő Attila din comuna Lăzarea este crescător de oi. Ne spune că „norocul” lui este că i-au mai rămas din „proviziile” de anul trecut.

„Bine că mi-au mai rămas de anul trecut, că acum nu mai putem face otăvile, dar facem siloz. Din Remetea mulţi oameni, crescători de animale, au fost către Odorheiu Secuiesc şi au cumpărat de acolo. Încă nu au coborât animalele de la munte, dar pe la noi aşa se aude, că unii ar cam vrea să le vândă, că nu au cu ce să le ţină la iarnă. E greu pentru noi anul acesta”, ne spune oierul din Lăzarea.

A început şi campania de însămânţare pentru grâul de toamnă, în jur de 15-20% din suprafaţa ocupată de acesta fiind deja semănată.

„Grâul vine de obicei după cartof şi după ce se va elibera suprafaţa ocupată de cei din urmă, se va trece la pregătirea patului germinativ pentru grâul de toamnă. Primordial este să recoltăm ce avem”, a concluzionat directorul Romfeld Zsolt.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.