Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Mai mult de zece turbării şi zone umede din Regiunea Centru au fost reabilitate în ultimii ani în cadrul unui amplu proiect finanţat cu fonduri norvegiene, implementat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane (ICDCRM) Miercurea-Ciuc în parteneriat cu Institutul Norvegian de Cercetare în Bioeconomie şi Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate. Conferinţa de închidere a proiectului „Restaurarea zonelor umede şi turbăriilor din Regiunea de Centru (Repeat)” a avut loc la Miercurea-Ciuc, în perioada 20-21 martie, la eveniment fiind prezenţi reprezentanţii mai multor instituţii.
„Eu cred că a fost un proiect de succes, mai ales din faptul că modelările matematice şi imaginile satelitare care au fost făcute de partenerii noştri norvegieni, la o rezoluţie foarte-foarte mică, în care au comparat situaţia ante-proiect, dinainte de intervenţiile de refacere ecologică din proiect, respectiv post-implementare, se vede clar şi foarte cert faptul că amplitudinile foarte mari de umezeală din sol au scăzut semnificativ, adică în perioadele de secetă nu mai vedem nişte căderi foarte mari de umezeală relativă din zonele acestea reabilitate. Dacă din 2016 până în 2020 măsurătorile noastre au arătat o tendinţă de scădere a cantităţii de apă din aceste rezervoare, practic din aceste turbării, la ora actuală am inversat acest proces, este o uşoară creştere, dar constantă, a umidităţii şi ştim foarte bine că nu au fost nişte ani foarte ploioşi nici 2022 şi 2023 şi cu toate acestea am reuşit să inversăm acest proces. Asta va contribui la refacerea microclimatului, respectiv la crearea condiţiilor de apariţie a ploilor locale şi sperăm ca acestea să ajute şi fermierii, să avem mai multe ploi în depresiunile intramontane. Poate că am ajutat şi noi prin acest proiect la refacerea circuitului mic al apei în natură”, a declarat presei directorul ICDCRM Miercurea-Ciuc, Szép Róbert.
Acesta a explicat că turbăriile sunt cele mai mari spaţii sechestratoare de dioxid de carbon din mediile naturale, având o floră deosebită, care trebuie protejată.
„Aceste turbării fixează cantităţi inimaginabil de mari de dioxid de carbon din atmosferă, îl preiau şi îl fixează la nivelul turbei, adică îl blochează în sol. Avem un microsistem aparte aici, avem nişte plante, vegetaţie, respectiv floră şi faună, mai bine spus, aparte, dacă le pierdem pe acestea, le pierdem pentru totdeauna. Aceste plante nu cresc altundeva şi trebuie să aibă un mediu propice pentru a se dezvolta. Aceste turbării participă la circuitul apei în natură şi fără acestea avem din ce în ce mai puţine ploi locale. Ce am făcut în concret? Am construit microstăvilare. Acolo unde s-a observat că apa este drenată din turbăriile respective, am oprit apa în turbăriile respective. Am recolonizat plante care au dispărut din aceste turbării, respectiv am adus din alte zone plante autohtone şi am avut intervenţii de eliminare a vegetaţiei invazive, respectiv avem lucrări continue şi post-monitorizare ca să ţinem în frâu aceste plante invazive. De asemenea, am creat sisteme de garduri electrice, ca să ţinem animalele domestice la distanţă. Prin acest lucru, practic, participăm la scăderea materialelor eutrofe, adică a fosfatului şi compuşilor de azot din sol, iar asta înseamnă că nu mai apare procesul de mineralizare şi ecosistemul îşi revine şi plantele care trăiau cândva acolo încep să se redezvolte şi cu ajutorul nostru.
Au fost 11 locaţii, dar au fost 13 turbării reabilitate, pentru că sunt locaţii în care au fost două sau trei turbării care au fost reabilitate. Nu sunt neapărat suprafeţe mari, vorbim în termeni absoluţi de maximum zece hectare reabilitate efectiv. În schimb, intervenţii s-au făcut pe mai multe sute de hectare. De exemplu, la Turbăria Luci unde avem o altă problemă, nu neapărat de pierdere a rezervelor de apă, ci de atac al lipidelor, al dăunătorilor de scoarţă, asupra vegetaţiei de conifere specifice turbăriilor, acolo am instalat pe mai multe sute de hectare capcane cu feromoni, astfel încât să reducem impactul acestora asupra ecosistemelor”, a afirmat Szép Róbert.
Proiectul amintit a fost derulat în cadrul Programului „Ro-Mediu” al Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor, la conferinţa de la Miercurea-Ciuc fiind prezentă şi doamna Marisanda Pîrîianu, care este manager de program.
„Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor este operator de program pentru programul RO-Mediu, program finanţat de statele donatoare şi în cadrul acestui program s-a derulat şi actualul proiect de la Miercurea-Ciuc, pentru refacerea zonelor umede, respectiv a turbăriilor. Prin program, de fapt, noi urmărim refacerea a 45 de turbării, undeva însumând o suprafaţă de aproximativ 11.000 de kilometri pătraţi, ceea ce pe noi ne avantajează foarte mult, pentru că vrem să refacem tot ceea ce este verde şi să redăm naturii dreptul ei. Programul îşi propune să abordeze atât tematici pe biodiversitate, cât şi tematici pe deşeuri şi schimbări climatice. Considerăm noi că, prin temele abordate, venim pe toată componenta prioritară atât a ceea ce înseamnă strategia biodiversităţii la nivelul Uniunii Europene, cât şi priorităţile Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Avem, pentru sectorul biodiversitate, cinci proiecte, acesta este pentru Regiunea Centru, este şi primul proiect pe care-l închidem, de fapt, din seria de cinci proiecte şi mai avem încă trei proiecte derulate de Institutul de Biologie al Academiei Române şi un proiect derulat de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Din vară, Ministerul Mediului o să înceapă să lucreze la nota concept pentru a stabili priorităţile următoarei perioade de finanţare şi, bineînţeles, vom continua cu domeniul biodiversitate pe aceste componente, iar o prioritate este refacerea zonelor umede. De fapt, putem să spunem că Ministerul Mediului s-a aliniat acestor preocupări ale Comisiei Europene şi avem şi alte proiecte pe care le derulăm, de exemplu cu Universitatea din Bucureşti, pentru refacerea zonelor umede”, a spus Marisanda Pîrîianu.
Pe de altă parte, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Elena Mateescu, a vorbit despre impactul schimbărilor climatice, precizând că 2023 a fost cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice.
„Problematica schimbărilor climatice ne afectează pe noi, indiferent de arealul în care ne aflăm, fie că vorbim de România, fie că vorbim de judeţul Harghita unde ne aflăm. Sigur că anul 2023 s-a confirmat, atât în ţara noastră cât şi la nivel mondial, ca fiind cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice şi vorbim, cel puţin la nivelul României, de perioada 1900 şi până în prezent.
Iarna 2023-2024 s-a confirmat, de asemenea, a fi cea mai caldă iarnă din istorie. Vorbim de o lună februarie cu cea mai mare abatere pozitivă, de 7 grade Celsius, pentru o lună februarie de când se fac măsurători meteorologice în ţara noastră, fiind de altfel şi cea mai mare abatere din toate lunile anului înregistrate în istoria măsurătorilor meteorologice. Observăm luna martie, o lună a extremelor, în continuare de la zile foarte călduroase, la perioade mai reci, observăm perioade scurte, reci, dar la sfârşitul acestei săptămâni, inclusiv în zona în care ne aflăm, temperaturile vor depăşi, din nou, 10-15 grade (…), fapt care confirmă alternanţa şi tendinţa evidentă a acestei alternanţe şi a amplitudinilor termice din ce în ce mai evidente.
Trebuie să vorbim şi de fenomenul de secetă, pentru că iarna nu a fost una bogată în precipitaţii, traversăm o perioadă de secetă la finalul perioadei de acumulare a apei în sol, mai avem puţin până la 31 martie şi chiar şi zona în care ne aflăm suntem la limita unei aprovizionări satisfăcătoare, spre secetă moderată, ceea ce va fi foarte important pentru condiţiile în care vom pregăti noua campanie agricolă din primăvara 2024, în acelaşi timp pentru ceea ce s-a înfiinţat în toamna lui 2023.
Aşadar, problematica este una complexă, trebuie să operaţionalizăm măsuri, să schimbăm tehnologiile agricole, să ne adaptăm la ceea ce înseamnă mersul vremii şi al climei şi să ţinem cont de ceea ce înseamnă fiecare record înregistrat în perioada curentă, care depăşeşte recordurile înregistrate anterior. Inclusiv la nivelul Organizaţiei Meteorologice Mondiale se spune că ne aflăm deja într-un prag de alertă de cod roşu, având în vedere că ultimul deceniu este cel mai cald de când se fac măsurători meteorologice şi vorbim de perioade mai mari de o sută de ani. Şi la nivelul judeţului Harghita am avut recorduri în luna octombrie, când în foarte multe zile am depăşit 21 de grade Celsius, de asemenea în zilele sărbătorii Crăciunului, 25 şi 26 decembrie, care au fost cele mai călduroase zile din luna decembrie. Iată că şi la acest început de an, am avut un februarie foarte cald, care şi în zona judeţului Harghita a adus valori mai mari de 15-16 grade, în condiţiile în care ar trebui să ne oprim undeva la cel mult 3-4 grade”, a afirmat Elena Mateescu la Miercurea-Ciuc.
Proiectul privind reabilitarea zonelor umede şi turbăriilor din Regiunea Centru a fost implementat în perioada 2022-2024, având un buget total de peste 850.000 de euro.
EMIL GROZA
