Alte vremuri, alte socoteli! | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 23 septembrie 2021
Home » Agricultură/Ecologie » Alte vremuri, alte socoteli!
Alte vremuri, alte socoteli!

Alte vremuri, alte socoteli!

Dacă în anii ’90 din valoarea producţiei de cartofi obţinute pe un hectar se putea cumpăra un automobil „Dacia”, acum, în 2014, ar trebui să intre în calcul, pentru un automobil aceeaşi marcă, o producţie obţinută pe 3,5-4,0 hectare!

În discuţia pe care am avut-o recent cu domnul Török Eugen, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură a judeţului (DAJ) Harghita, primul subiect abordat a fost acela al campaniei de recoltare a cartofilor, campanie care a început şi care la această dată înseamnă 1.300 ha recoltate, cu o producţie de circa 23 tone/unitatea de suprafaţă. E foarte bine, pentru că, iată, există un capitol la care ţinem pasul cu celelalte ţări ale bătrânului continent, numai că la o ofertă mai mare ca cererea, preţul se poate prăbuşi…

Şi uite aşa, din vorbă în vorbă, am ajuns la socotelile făcute de ing. Török pentru vremurile de altădată când, afirma domnia sa, cartoful făcea aici legea, cultura ocupând atunci, prin anii ’90, şi poziţia dominantă în arabilul judeţului. Era practic perioada lui de glorie, dovadă că din banii obţinuţi prin vânzarea cartofilor produşi pe un hectar se putea cumpăra un autoturism „Dacia”, iar cu cei produşi pe două hectare se putea achiziţiona un tractor românesc. Acum, făcute aşa mai la repezeală, în condiţiile în care vorbim deocamdată doar despre o producţie estimată şi un preţ în continuă reaşezare, calculele arată că, pentru a cumpăra un automobil aceeaşi marcă, ar fi necesară valorificarea producţiei de cartofi obţinută de pe 3,5-4,0 ha, la un preţ cât de cât acceptabil. Preţ care în anul trecut, cam pe vremea asta, era de 80 de bani/kg, pentru a urca în decembrie la 1,30 lei/kg, o valoare apropiată de cea cu care sunt comercializaţi actualmente cartofii româneşti în marile magazine, la care producătorul direct nici nu îndrăzneşte să viseze.

Vestea bună e că în acest moment încă nu poate fi exclusă ieşirea şi pe alte pieţe cum ar fi cele din Serbia, Grecia sau Bulgaria, unde cultivatorii de cartofi din Covasna se pare că şi-au etalat deja marfa. Dar asta este numai o ipoteză, timpul urmând a o confirma sau infirma, în funcţie şi de preţul oferit! Până atunci vă mai spun că recoltarea grâului, triticalelor şi secarei s-a înscris pe ultima sută de metri, că ea s-a desfăşurat în general cu dificultate ca urmare a gradului ridicat de îmburuienare, că producţia medie la hectar este de 3.200 kg şi că, deşi cantitativ satisface, calitativ grâul de panificaţie este mai slab.

La orzoaică, din 5.728 ha sunt recoltate 5.200 ha, de pe care s-au obţinut în medie 2.300 kg, iar la ovăz 75 la sută din cele 3.767 ha sunt recoltate, în câteva zile totul urmând a fi pus la adăpost.

Una peste alta, aprecia inginerul Török, recoltele anului în curs, sub aspect cantitativ, sunt bune, inclusiv cele aşteptate la porumbul pentru siloz, porumbul boabe şi sfecla de zahăr.

Mulţumitor este rezultatul şi la capitolul furaje, chiar dacă fânul a cam avut de suferit din cauza ploilor care au îngreunat uscarea.

Dincolo de asta, mai remarca directorul executiv al DAJ Harghita, îmbucurător e faptul că paiele, care altădată se ardeau pe câmp, acum fie că se balotează spre a fi folosite în hrana animalelor sau ca aşternut, fie că se toacă şi se încorporează ca îngrăşământ organic.

Cât priveşte sectorul zootehnic, reţin aici că numărul bovinelor a crescut cu 5.000-6.000 de exemplare, ridicând efectivul total la 82.845 de capete, iar cel al ovinelor cu 25%, ridicând efectivul total la 241.000 capete. Este o veste bună şi sper ca ea să aducă un plus de valoare fermierilor, chiar prin vânzarea animalelor în afara graniţelor ţării, cu toate că din cauza bolii limbii albastre unele ţări se spune că ar fi sistat importul din România.

Revin însă la efectivele din judeţ, aflate în ascensiune, şi încerc să găsesc explicaţia acestui fenomen. „Pe de o parte, a precizat interlocutorul meu, ar fi subvenţiile foarte frumoase acordate acestui sector, pe de altă parte decizia fermierilor de a cultiva, în defavoarea cartofului, suprafeţe mai mari cu furaje”.

Dar pe lângă atâtea veşti bune, iată şi una cât se poate de proastă: pagubele produse de mistreţi şi urşi sunt tot mai frecvente, despăgubirile vin după un an de aşteptări, iar legislaţia în domeniu pare a fi bătută în cuie, deşi foarte multe voci solicită schimbarea ei.

Şi cum nu vreau să închei articolul aşa, am să vă mai spun ceva despre cultura muştarului de masă, unicat în judeţ, identificabil la ferma familiei Török, unde s-a bucurat de toată atenţia şi de cunoştinţele aprofundate în anul anterior, pentru ca în acest an, valorificat la un preţ bun, să asigure şi un minim profit. Aşadar, cine doreşte să introducă muştarul în planul agricol al anului viitor poate fi sigur că are de la cine învăţa ce trebuie făcut în acest sens, mai cu seamă că directorul DAJ Harghita, prin exemplul său, tocmai asta urmăreşte: oferirea unei alternative pentru terenurile disponibilizate prin renunţarea la anumite culturi…

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.