Motivarea Tribunalului Harghita privind neexcluderea probelor făcute de DNA cu SRI în procesul preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 16 iulie 2019
Home » Societate » Motivarea Tribunalului Harghita privind neexcluderea probelor făcute de DNA cu SRI în procesul preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita
Motivarea Tribunalului Harghita privind neexcluderea probelor făcute de DNA cu SRI în procesul preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita

Motivarea Tribunalului Harghita privind neexcluderea probelor făcute de DNA cu SRI în procesul preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita

„Inculpatul (…) nu exemplifică, în concret, cum i-a fost cauzată această vătămare (n.r. – a dreptului la viaţă privată şi de familie) şi cum s-ar fi schimbat situaţia în cazul său dacă înregistrările şi interceptările ar fi fost realizate de către organele de urmărire penală (n.r. – nu de către SRI)” – se arată în motivarea Tribunalului Harghita prin care au fost respinse cererile de excludere a interceptărilor din dosarul în care preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu în 2013.

Cu alte cuvinte, ce importanţă are cine a făcut interceptările dacă norma legală permitea această modalitate de administrare a probelor la momentul respectiv – spune Tribunalul Harghita.

În esenţă, Tribunalul Harghita spune că SRI a ajutat DNA să facă probe în dosarul lui Borboly Csaba doar ca „suport tehnic” şi că decizia CCR 51/2016 – care nu a mai permis SRI să ajute DNA – are efecte numai pentru viitor.

„Prin urmare, decizia de excludere a probelor rezultate din ordonanţa provizorie nu poate avea ca temei exclusiv împrejurarea declarării neconstituţionale a dispoziţiilor art. 142, alin. 1, teza finală Cod procedură penală, atâta vreme cât punerea în executare a ordonanţei provizorii de către serviciile de informaţii s-a făcut în baza ordonanţei procurorului, întemeiată pe o normă juridică ce se bucura la acel moment de prezumţia de constituţionalitate”.

Concluzionând, instanţa achiesează la argumentele încheierii judecătorului de cameră preliminară nr. 1050/28.11.2016 dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi apreciază că actele de procedură efectuate sub imperiul vechii legi de procedură penală, adică cele anterioare publicării deciziei, cu respectarea dispoziţiilor legii, rămân legale. În acest sens trebuie interpretată filosofia considerentului reţinut în decizie, în ceea ce priveşte menţiunea că ea se aplică şi cauzelor aflate pe rol, respectiv că excluderea operează în condiţiile nulităţii relative reglementată de art. 282 Cod de procedură penală, iar nu în mod automat.

Tribunalul atrage atenţia că, deşi a respins cererile inculpaţilor privind legalitatea administrării probelor, va lua în discuţie „fiabilitatea” lor.

„Cu privire la excluderea interceptărilor convorbirilor telefonice obţinute prin mandatele de siguranţă naţională nr. 007286/2010, nr. 003680 din 22.06.2011, 005780 din 23.09.2011 şi nr. 006672 din 28. 10.2011 şi a proceselor-verbale de redare a acestora, instanţa apreciază că aspectele invocate de inculpat nu ţin de legalitatea mijlocului de probă obţinut, ci de fiabilitatea acestuia, care va fi evaluată în cursul cercetării judecătoreşti, cu ocazia dezbaterii contradictorii a acestui mijloc de probă”.

Avocaţii lui Borboly Csaba au cerut excluderea tuturor interceptărilor din dosar pe motiv că au fost obţinute de SRI pentru DNA în urma aplicării unui mandat de siguranţă naţională şi au fost folosite, ulterior, ca probe într-un dosar penal.

Avocaţii apărării au invocat mai multe decizii ale Curţii Constituţionale şi au arătat că obţinerea de probe pentru procese penale nu intră în atribuţiile Serviciului Român de Informaţii.

Următorul termen în acest proces a fost stabilit pentru data de 6 august, după ce, pe 13 iunie, a fost audiat preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, care a fost trimis în judecată, alături de alte 12 persoane, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual şi denunţare calomnioasă. Prejudiciul total produs judeţului Harghita ar fi de peste 1 milion de euro. Trei dintre inculpaţi şi-au recunoscut vina şi au fost condamnaţi, iar în cazul celorlalţi zece, procesul continuă. (Sursa: G4Media.ro)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.