Un nou volum care contribuie la recuperarea informaţiilor referitoare la istoria românilor din actualele judeţe Covasna şi Harghita | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 19 mai 2022
Home » Societate » Un nou volum care contribuie la recuperarea informaţiilor referitoare la istoria românilor din actualele judeţe Covasna şi Harghita
Un nou volum care contribuie la recuperarea informaţiilor referitoare la istoria românilor din actualele judeţe Covasna şi Harghita

Un nou volum care contribuie la recuperarea informaţiilor referitoare la istoria românilor din actualele judeţe Covasna şi Harghita

La Editura Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, în anul 2021, în cadrul proiectului „Promovarea identităţii naţionale româneşti prin lucrări reprezentative”, cofinanţat de Secretariatul General al Guvernului, a văzut lumina tiparului lucrarea Românii din Treiscaune, Ciuc, Giurgeu şi Odorhei,  în presa din Transilvania până în anul 1918,ediţie îngrijită de Ana DOBREANU, Ciprian HUGIANU, Ioan LĂCĂTUŞU şi Vasile LECHINŢAN.

Până la oferirea posibilităţii de lecturare a volumului pe site-ul bibliotecii virtuale Eurocarpatica, publicăm în presa locală o succintă prezentare a lucrării.

***

Pentru cercetarea diferitelor perioade ale istoriei, din epoca post tipar, începând cu secolul al XVIII-lea, presa scrisă reprezintă un mijloc important al mărturiilor despre acele vremuri, pentru că ea e sursă de informaţie. De altfel, însăşi noţiunea de presă este definită prin informaţie, ea fiind folosită de-a lungul timpului ca mijloc de informare şi de educare a publicului.

În accepţiunea actuală, presa este constituită din toate elementele mass-media (presa scrisă, radioul, televiziunea şi internetul – presa online), însă până la apariţia radioului şi apoi a televiziunii, presa scrisă, fie ea sub formă de cotidian, periodic, revistă, almanah etc., a reprezentat cel mai vechi şi unul dintre cele mai însemnate mijloace de comunicare de masă. Desigur, această caracteristică a devenit tot mai pregnantă începând cu era industrială, care a generat posibilităţile tehnice pentru creşterea tirajului publicaţiilor şi accesibilizarea, ca preţ, către un public cât mai numeros. De asemenea, a avut loc treptat şi o diversificare a publicaţiilor, lărgindu-se astfel aria receptorilor de informaţie în rândul diferitelor categorii profesionale, de vârstă, de apartenenţă politică, de pregătire intelectuală etc.

În ceea ce priveşte presa românească, deşi au existat şi încercări anterioare, începuturile ei datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea, fiind marcată de trei repere, în cele trei provincii istorice, şi anume: „Curierul românesc”, editat de Ion Heliade Rădulescu la Bucureşti, apărut la 8 aprilie 1829, „Albina românească. Gazetă politică-literară”, editată la Iaşi de Gheorghe Asachi, primul număr având data de 1 iunie 1829 şi „Gazeta de Transilvania”, întemeiată de George Bariţiu, care a apărut la Braşov, la 12 martie 1838. Gazeta lui George Bariţiu este primul ziar politic şi informativ al românilor din Transilvania. De menţionat şi faptul că, în acelaşi an, a început la Blaj publicarea „Foii pentru minte, inimă şi literatură”.

Publicaţiile româneşti devin, cu timpul, din ce în ce mai multe şi mai diversificate în fiecare provincie istorică.

În Transilvania, dacă în jurul anului 1848 au apărut mai multe publicaţii, dintre care amintim „Organul luminării”, „Învăţătorul poporului”, „Amicul poporului” etc., după reprimarea revoluţiei paşoptiste se constată un recul cauzat de măsurile restrictive luate.

Un moment de reper îl reprezintă apariţia la 3 ianuarie 1853, sub îndrumarea Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, a ziarului cu cea mai lungă existenţă din istoria presei româneşti: „Telegraful Român”.

Prin anii 1860, presa românească din Transilvania s-a dezvoltat atât ca număr, cât şi ca diversificare a tematicii, aliniindu-se în majoritate cauzei naţionale.

Conţinutul acesteia constituie – pentru cei ce se apleacă asupra ei – o însemnată sursă de contact cu evenimente, situaţii, personalităţi, provocări ale vremii, dar şi de înţelegere a impactului şi a modalităţii de reflectare şi de analiză a acestora.

Paginile publicaţiilor din vremea respectivă au acoperit o problematică bogată şi diversă referitoare la românii din Transilvania, printre care amintim: viaţă bisericească, învăţământul confesional ortodox şi greco-catolic, accesul la educaţie, aspecte de viaţă cotidiană, evenimente culturale şi sociale, viaţă comunitară, relaţii interetnice, informaţii despre românii de peste munţi etc.

Importanţa presei româneşti din secolul al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea din Transilvania constă în faptul că ea nu a constituit doar o cale de informare şi educare, ci şi mijloc de definire a identităţii şi a contribuit la întărirea solidarităţii.

Ilustrativ pentru modul cum era considerată misiunea presei este şi circulara episcopului Alexandru Sterca Şuluţiu al Blajului, transmisă tuturor parohiilor greco-catolice din Transilvania, în decembrie 1853, prin care, printre altele, spunea: „Mare folos spre cultivarea şi luminarea Naţiunii Române a adus de Gazeta Transilvaniei cea Românească de la Braşov, de la începutul ei, folos cunoscut şi preţuit de obşte la toată Naţiunea. De aceea, în mai multe rânduri, am recomandat-o Clerului meu, ca pe un organ vrednic naţional şi semănător de lumină” (Arhivele Naţionale Covasna, fond Protopopiatul Greco-catolic Poian, dos. 38, p. 8).

În ceea ce priveşte spaţiul geografic şi temporal avut în vedere în volumul de faţă, trebuie să menţionăm faptul că, până la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, comunităţile româneşti din fostele scaune secuieşti nu au avut publicaţii proprii în limba română. Aceasta nu înseamnă, însă, că problematica românilor din zonă nu era racordată la viaţa naţională a românilor ardeleni şi a celor de peste munţi. Ziarele şi revistele, tipărite la Sibiu, Braşov, Blaj, Arad, Pesta etc. – „Telegraful Român”, „Gazeta Transilvaniei”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Românul”, „Observatorul”, „Federaţiunea” ş.a., cuprindeau sistematic informaţii şi reportaje de la românii din secuime. De regulă, materialele erau semnate de preoţii şi învăţătorii localnici, de cele mai multe ori cu pseudonime, bucurându-se de o atenţie deosebită, datorită sensibilităţii faţă de situaţia specifică din zonă, dar şi prezenţei în conducerea publicaţiilor amintite a unor intelectuali născuţi pe aceste meleaguri: Octavian Codru Tăslăuanu, Ghiţă Popp, Romulus Cioflec, Nicolae Bogdan, Nicolae Colan ş.a.

De remarcat este şi preocuparea de a promova în paginile lor apărarea intereselor identitare ale românilor din zonă, spiritul de colaborare şi solidaritate, cordialitatea şi înţelegerea pe plan local.

Cu toate opreliştile vremii, se evidenţiază abordarea frontală şi demnă a celor mai presante probleme cu care se confruntau comunităţile româneşti din fostele comitate Treiscaune, Odorhei şi Ciuc: consolidarea bisericilor româneşti, sprijinirea învăţământului în limba română, revitalizarea tradiţiilor româneşti etc. În coloanele ziarelor amintite apăreau cu regularitate sinteze monografice, evocări, portrete, reportaje, ştiri, fotografii, toate foarte importante în reconstituirea vieţii cotidiene şi scrierea istoriei locale.

Demnă de menţionat este, aşadar, activitatea tuturor jurnaliştilor care, în decursul anilor, au slujit presa românească din Transilvania, dar şi a celor care s-au născut pe aceste meleaguri şi au fost statornici colaboratori, respectiv corespondenţi locali ai cunoscutelor publicaţii „Telegraful Român”, „Gazeta Transilvaniei”, „Unirea” ş.a. (protopopii Ioan Moga, Spiridon şi Constantin Dimian, Vasile Urzică, Justinian Teculescu, Ioan Petric, Elie Câmpeanu, Dimitrie Coltofeanu, preoţii Augustin Cosma, Gheorghe Furtună, Dionisie şi Aurel Nistor, învăţătorii şi profesorii Nicolae Bogdan, Gheorghe Zaharia ş.a.), precum şi a tuturor celor care au lucrat în redacţiile presei culturale, teologice, ştiinţifice şi cotidiene.

În Arhiva Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (CEDMNC) din Sfântu Gheorghe, în colecţia de documente, se păstrează copii după articole din presa românească din Transilvania, de dinainte de Marea Unire, referitoare la comunităţile româneşti din fostele scaune secuieşti Ciuc, Odorhei şi Treiscaune, articole identificate de regretatul istoric Vasile Lechinţan. La acestea am adăugat articole cu tematică asemănătoare, preluate din surse moderne de documentare, precum arhivele digitale ale Bibliotecii Centrale Universitare Cluj-Napoca, Bibliotecii Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu, Bibliotecii ASTRA Sibiu, Bibliotecii digitale „EUROCARPATICA” Sfântu Gheorghe ş.a.

Toate acestea, ordonate pe structuri administrative şi instituţionale, în ordine alfabetică şi apoi cronologică, sunt publicate în volumul de faţă, „Românii din fostele scaune secuieşti în presa românească din Transilvania, de dinainte de 1918”, ediţie îngrijită de Ana Dobreanu, Ciprian Hugianu şi Ioan Lăcătuşu.

Prin volumul de faţă ne-am propus să contribuim la recuperarea şi punerea în circuitul public a documentelor referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românilor din judeţele Covasna şi Harghita, să îmbogăţim bibliografia referitoare la istoria sud-estului Transilvaniei, şi prin aceasta să îmbunătăţim accesul cercetătorilor la informaţii inedite referitoare la istoria comunităţilor româneşti din fostele scaune secuieşti Ciuc, Odorhei şi Treiscaune, astăzi judeţele Covasna şi Harghita.

Prezentarea vieţii comunităţilor româneşti într-o perioadă istorică dificilă pentru existenţa lor identitară va contribui la consolidarea perceperii judeţelor Covasna şi Harghita, singurele judeţe din România în care românii sunt numeric minoritari, ca zone multietnice şi pluriconfesionale, şi la înţelegerea necesităţii sporirii şi întăririi sprijinului acordat de statul român pentru păstrarea şi afirmarea identităţii culturale, confesionale şi identitare româneşti, în contextul realităţilor contemporane.

Îngrijitorii ediţiei aduc mulţumiri colaboratorilor Carmen Baraboi, Ana-Alina Ciorici-Costache, Liliana Oprescu, Oana Dimitriu şi Tatiana Scurtu, doamnei Maria Dohotaru – director general al Tipografiei „Magic Print” din Oneşti şi, în mod deosebit, PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, şi Secretariatului General al Guvernului, care prin Serviciul Dezvoltare Comunitară a sprijinit financiar proiectul „Promovarea identităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei prin lucrări reprezentative”, proiect din care face parte şi volumul de faţă.

Ana DOBREANU

Ciprian HUGIANU

Ioan LĂCĂTUŞU

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.