Un Cavaler al Ordinului „Meritul Sanitar” a fost… rănit | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 27 septembrie 2021
Home » Societate » Un Cavaler al Ordinului „Meritul Sanitar” a fost… rănit
Un Cavaler al Ordinului „Meritul Sanitar” a fost… rănit

Un Cavaler al Ordinului „Meritul Sanitar” a fost… rănit

Joi, săptămâna trecută, m-a căutat la redacţie doctorul Ioan Ţăran din Topliţa. Nu ne cunoşteam şi nici nu i-am fost pacientă, dar, prin natura profesiei, recunosc, auzisem câte ceva despre domnia sa.

Onorată de o asemenea vizită, am profitat de ocazie şi, înainte de a mă dumiri în legătură cu motivul pentru care a ţinut să ne întâlnim, din vorbă în vorbă, am aflat că tocmai îşi depusese dosarul de pensionare, după 36 de ani de muncă în slujba Sănătăţii. Ani în care, împreună cu doamna sa, dr. Viorica Ţăran, au parcurs treptele fireşti ale specializării, s-au ajutat reciproc în această nobilă profesie şi şi-au crescut frumos feciorii, ambii acum medici în Târgu-Mureş.

Ceea ce încă nu am spus, e faptul că toţi cei 36 de ani s-au scurs unul câte unul în Topliţa, la spitalul de acolo, pe care l-a şi condus vreme de 19 ani. Nu ştiu, după cum cred că nu ştie nici dumnealui, câţi oameni a tratat în cariera sa, dar pot să vă spun că, în 2004, domnului doctor Ţăran i-a fost decernat Ordinul „Meritul Sanitar în grad de Cavaler”, ca o recunoaştere a întregii sale activităţi. Mi-e greu să estimez la cât se ridică numărul medicilor din judeţ, şi am aici în vedere oamenii în halate albe dedicaţi unui domeniu în care viaţa se situează mai presus de orice, sau numărul medicilor din Topliţa care au primit această distincţie, însă pot să vă asigur că eu una îi respect şi mă bucur că am avut şansa de a-i fi cunoscut pe unii dintre ei.

După 10 ani…

Iată însă că nici nu s-a încheiat un deceniu de când s-a consumat evenimentul la care mă refeream, că unul dintre Cavalerii Ordinului ajunge, potrivit afirmaţiei sale, să fie umilit şi nu rănit aşa cum m-am exprimat eu în titlul acestui articol, încercând să evit cuvântul folosit de dr. Ţăran.

De ce? „Pentru că, mă lămurea domnia sa, deşi figurează nominal în statul de funcţiuni aprobat pentru anul în curs, cererea sa de prelungire a activităţii în unitatea căreia şi-a dedicat ca medic întreaga viaţă, a primit un răspuns negativ din partea Comitetului Director al Spitalului Municipal Topliţa”.

Întrebat dacă acest răspuns a fost şi motivat, dr. Ţăran a răspuns afirmativ, după care a continuat astfel: „Principalul motiv al respingerii solicitării mele a fost acela că, în ceea ce priveşte internările cu caracter continuu şi internările de o zi pe care le-am făcut eu nu s-au dovedit a fi eficiente. Mi s-au prezentat chiar şi nişte cifre, însă, în momentul în care am cerut să văd situaţia comparativ cu cea a colegilor mei am fost refuzat, cu toate că asemenea date sunt publice, nu confidenţiale. Apoi mi s-a reproşat că în şedinţele de gardă am îndrăznit să atrag atenţia că din farmacia spitalului lipsesc unele medicamente şi soluţii perfuzabile, aspect de altfel ridicat şi de ceilalţi, puşi, ca şi mine, într-o situaţie foarte neplăcută faţă de pacienţi. În sfârşit, am fost acuzat că fac consultaţii în spital. E adevărat, am făcut, dar cum puteam să-i refuz pe oamenii care mă căutau şi mă rugau să îi văd, când eu, medicul, am depus un jurământ care îmi interzice aşa ceva?!”.

Citind probabil nedumerirea de pe faţa mea, dr. Ţăran a simţit nevoia să mă facă să pricep mai lesnicios cam de unde pleacă toată tărăşenia: „De la dr. Adriana Citirigă; e vorba de invidie, întrucât dânsa, medicul activ de familie care este, şefa Secţiei Interne a Spitalului Municipal Topliţa şi directorul medical al acestei unităţi, nu prea are pacienţi. Despre asta e vorba, deşi am încercat să-i spun că lucrurile se vor schimba în bine pe măsură ce se scurg anii”.

Cu sublinierea că din Comitetul Director fac parte dr. Sanda Zaharia, manager general, al cărei punct de vedere nu l-am putut consemna aflată fiind în concediu de odihnă în ziua în care am cules opinii cu privire la caz, dr. Adriana Citirigă şi ec. Doina Cotfas, mai notez aici încă ceva, şi anume faptul că şi până în momentul depunerii dosarului de pensionare al doctorului Ţăran, şi după acel moment, au lucrat şi încă mai lucrează în spitalul din Topliţa, aşa cum avea să aflu în scurt timp, medici pensionari, oameni respectabili, cu o experienţă îndelungată în specializarea lor, care îşi fac datoria până când în locul lor vor veni, dacă vor veni, alţi medici tineri.

Tocmai de aceea nu înţeleg de ce, alături de dumnealor, nu ar putea lucra şi dr. Ţăran, o persoană care, după cum îmi spunea cineva, o cunosc nu numai topliţenii, ci şi mulţi alţi oameni din localităţile amplasate în zona de nord a judeţului.

Dar cum acest lucru nu poate fi un criteriu în baza căruia un medic să fie menţinut sau nu în colectivul în care a lucrat, dincolo de vârsta pensionării, am purces în căutarea unor…

…Răspunsuri edificatoare

Nu a fost uşor şi din păcate nici nu am găsit prea multe, dar măcar m-am străduit, decizia soluţionării cererii medicului, care ar putea fi singurul deţinător al Ordinului „Meritul Sanitar în grad de Cavaler” din municipiul Topliţa, urmând să o ia desigur cei în măsură să se pronunţe.

Fără a mai lungi povestea, am să le mulţumesc tuturor celor care au avut amabilitatea de a discuta cu mine despre această situaţie delicată, dându-le pe rând cuvântul.

Dr. Ileana Vâlcan, medic de familie şi consilier municipal:

„Eu lucrez cu dr. Ţăran de aproximativ 20 de ani, timp în care am colaborat foarte bine şi mi-am trimis pacienţii cu încredere către dumnealui. Apoi, trebuie să ştiţi că Organigrama Spitalului Municipal Topliţa, pe care noi în Consiliul local am aprobat-o, permite menţinerea doctorului Ţăran în unitate, deoarece nu are cine să-l înlocuiască. Există un medic rezident, dar el îşi va încheia specializarea abia peste trei ani. Nu mai vorbesc de faptul că o nouă organigramă, la o adică, ar trebui să o aprobăm tot noi, dar aşa ceva încă nu am primit. Sigur, să nu mă înţelegeţi greşit, pe mine una nu m-ar deranja dacă ar fi cine să-l înlocuiască pe domnul doctor, dar nu este şi pacienţii din municipiu şi zonă au nevoie de un medic specialist în interne. Şi pentru că sunt medic, i-am informat şi pe ceilalţi consilieri locali în legătură cu situaţia din spital şi pot să vă spun că cei mai mulţi dintre noi ne-am exprimat speranţa că este vorba doar despre un mic incident”.

Dr. Adriana Citirigă, director medical:

O doamnă care, deşi a ezitat la început să-mi răspundă la întrebări, în cele din urmă a făcut-o şi îi sunt recunoscătoare, mai ales că, potrivit afirmaţiei sale, în acel moment se afla într-o urgenţă.

„Doctorul Ţăran este în pensie şi legea, în această privinţă, e clară şi e valabilă pentru toţi medicii din România, cu excepţiile prevăzute în conţinutul ei. Apoi, Secţia de Interne nu are un deficit de medici, iar dânsul a primit o jumătate de normă în ambulatoriul de specialitate, plus gărzi şi dacă vrea să lucreze mai mult o poate face în cabinetul privat al soţiei sale”.

Dr. Mircea Chirteş, şeful Secţiei Ginecologie:

„În situaţia în care în România există un deficit de medici, nu-ţi poţi permite să te dispensezi de un om ca dr. Ţăran. Este considerat un medic cu multă experienţă!

Referitor la motivele pentru care nu i s-a aprobat prelungirea activităţii, mie mi se par derizorii. O asemenea atitudine nu ajută absolut pe nimeni, cu atât mai puţin comunitatea. Sunt doar câteva argumente pentru care eu cred că doctorul Ţăran trebuie să rămână pe mai departe în spital”.

Dr. Viorica Chirteş, şefa Secţiei Pediatrie:

„Îl cunosc pe doctorul Ţăran încă de pe băncile facultăţii şi vă pot spune că este un om excepţional şi un profesionist căruia nimeni nu a avut niciodată nimic a-i reproşa. De ce se renunţă la el?! Eu cred că este vorba despre o răzbunare, dar în meseria noastră aşa ceva n-ar trebui să existe întrucât se răsfrânge asupra pacienţilor. Şi eu m-am supărat pe el atunci când era director, pentru că nu am primit suficienţi bani de care aveam nevoie pe secţie, dar am discutat, ne-am spus fiecare punctul de vedere, susţinându-ne poziţia cu argumente şi totul a trecut, fără ranchiună, fără ca cineva să aibă de suferit din acest motiv. Şi v-aş mai spune ceva: ani în şir, dr. Ţăran nu şi-a luat concediu de odihnă pentru că nu avea cui să lase în grijă secţia, pentru ca acum să se renunţe atât de uşor la el; că medicii tineri ar avea ce învăţa din experienţa sa şi că în relaţia directă cu pacienţii nu ştii niciodată când vorbeşte omul-medic sau medicul-om. Acesta este doctorul Ţăran!”.

Cu părerea de rău că nu am reuşit să-l contactez şi pe domnul primar Stelu Platon, al cărui tată, din câte am aflat, a fost îngrijit şi tratat chiar de către dr. Ioan Ţăran, care, în această calitate, s-a bucurat de aprecierea unei doamne, fiica pacientului, medic cardiolog în Iaşi, eu mă apropii încet-încet de sfârşitul acestei poveşti. Una pe care aş fi înlocuit-o bucuroasă cu o relatare de la un eveniment topliţean de excepţie, aşa cum adesea redactorii sau colaboratorii jurnalului „Informaţia Harghitei” au făcut-o, dar n-a fost să fie. Poate cu o altă ocazie, atunci când unei personalităţi a locului i se va acorda, să zicem, titlul de „Cetăţean de Onoare”, sau când la pensionarea unui om obişnuit, ori a unuia mai puţin obişnuit, dar mai cunoscut în comunitate pentru serviciile aduse ei, cineva va rosti un mulţumesc, după care îi va înmâna „vinovatului” un coş cu flori.

Cu convingerea că acel moment va veni, pentru că Topliţa are oameni de toată isprava, eu pun punct aici şi urmăresc de la distanţă evoluţia „cazului”, ca să zic aşa, având în vedere că el a apărut în spital, adică exact acolo unde ar trebui să i se găsească şi leacul. Dar oare e posibil?! Întreb şi eu, nu dau cu parul…

ŞTEFANA DRAGHICI

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.