Tot mai mulţi medici de familie ajung pacienţi ai spitalelor COVID-19 | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 23 septembrie 2021
Home » Sănătatea » Tot mai mulţi medici de familie ajung pacienţi ai spitalelor COVID-19
Tot mai mulţi medici de familie ajung pacienţi ai spitalelor COVID-19

Tot mai mulţi medici de familie ajung pacienţi ai spitalelor COVID-19

  • Principalele motive ale infectării medicilor de familie cu SARS-CoV-2 sunt, în opinia acestora, reintroducerea utilizării cardului de sănătate pentru serviciile medicale de care beneficiază pacienţii şi aglomerarea din sălile de aşteptare

De la 1 octombrie s-a reintrodus obligativitatea utilizării cardului de sănătate pentru serviciile medicale de care beneficiază pacienţii care se prezintă la cabinetul medicului de familie, „pentru a avea o evidenţă cât mai exactă şi a gestiona cât mai eficient fondurile din sistem”, precizează Ordonanţa de Urgenţă 162/2020 aprobată de Guvern. Card care trece din mâna unui pacient bolnav de COVID-19 asimptomatic în mâna medicului de familie, care, odată infectat, devine transmiţător al virusului.

O altă premisă a creşterii numărului de îmbolnăviri în rândul acestora o reprezintă aglomerările care se formează în anticamerele şi în preajma cabinetelor medicilor de familie, din cauza disfuncţionalităţilor în derularea sistemului naţional de monitorizare a activităţii medicilor de familie, unde validarea serviciilor cu cardul de sănătate a devenit un coşmar; o ştie fiecare dintre cei care au avut nevoie în ultimii ani de consultaţii, de reţete, de trimiteri şi de alte adeverinţe.

La urma-urmei, ar spune unii, de ce i-ar ocoli boala pe medicii de familie? Pentru că lucrurile sunt mult mai complicate decât par la prima vedere. Absenţa lor creează disfuncţionalităţi serioase în sistemul sanitar.

Dacă ei se îmbolnăvesc, ce se întâmplă cu pacienţii din listele acestora, în special cu cei cronici, care au nevoie de medicamentele prescrise, eliberate doar pe bază de reţetă, ca de aer; altminteri se decompensează. Şi cum rămâne cu oricare dintre cei care au nevoie de un antibiotic, de pildă, ori cu cei care au nevoie de o consultaţie, de o adeverinţă de angajare sau de o trimitere la medicul specialist? Cine îi monitorizează pe pacienţii COVID-19 asimptomatici, izolaţi la domiciliu? În această situaţie sunt mii de persoane din judeţ.

Potrivit informaţiilor statistice care ne-au fost furnizate de Casa de Asigurări de Sănătate Harghita, la nivelul întregului judeţ există 146 de contracte încheiate cu medici de familie şi un număr de 77 de contracte de furnizare a serviciilor de monitorizare a stării bolnavilor COVID-19.

Conform metodologiei, pentru perioade de absenţă mai mari de 30 de zile lucrătoare, medicul de familie organizează preluarea activităţii sale medicale de către un alt medic de familie, iar în cazurile în care acesta este în imposibilitate de a organiza preluarea activităţii, casele de asigurări de sănătate numesc un înlocuitor, cu avizul direcţiilor de sănătate publică.

Potrivit normelor în vigoare, pentru perioade de absenţă mai mici de 30 de zile lucrătoare, înlocuirea medicului absent se poate face şi pe bază de reciprocitate între medici, cu condiţia ca medicul înlocuitor să-şi desfăşoare activitatea în aceeaşi localitate cu medicul înlocuit sau în zonă limitrofă, în acest caz medicul înlocuitor prelungindu-şi programul de lucru în funcţie de necesităţi.

Pentru situaţiile în care medicul de familie nu încheie convenţie de înlocuire sau de reciprocitate, în lipsa unui medic care să poată prelua activitatea, acesta are obligaţia să anunţe casa de asigurări de sănătate. În acest caz, asiguraţii înscrişi pe lista proprie se pot prezenta pentru acordarea unui număr restrâns de servicii: pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală, de boală pentru afecţiuni acute, de acutizări ale unor afecţiuni cronice şi altele asemenea.

Asemenea colegilor din spitale, medicii de familie sunt în avangarda luptei cu SARS-CoV-2. Lucrează la foc continuu, fără să aibă parte de sprijin în privinţa dotării cu materiale de protecţie şi dezinfectante, nepermiţându-şi nici răgazul de odihnă legal.

„Nici măcar o mască nu am primit din partea Guvernului, în schimb ni s-au dat o mulţime de norme şi de reglementări birocratice, care ne-au împovărat şi mai mult, pe care le citeşti şi nu realizezi ce a vrut legiuitorul să spună; am fost şi la avocaţi şi s-au mirat de câte contradicţii există între paragrafele aceluiaşi normativ. E un haos total. În loc să avem un suport normal din partea guvernanţilor, ca să ne putem face treaba cât mai bine, mai mult ne-au încurcat, ne-au hărţuit şi ne-au obosit de nu mai putem”, a declarat dr. Szabó-Soós Klára, binecunoscut medic de familie din Miercurea Ciuc.

În privinţa monitorizării pacienţilor COVID-19 asimptomatici aflaţi la domiciliu, medicii de familie reclamă că multe dintre condiţiile impuse prin contract nu pot fi îndeplinite, din motive care nu depind de ei: fie din cauză că pacienţii nu au semnal de telefonie acolo unde domiciliază şi nici aparat fix, fie pentru că nu răspund la apelurile telefonice zilnice ale medicului de familie. Şi atunci vin penalizările: 50% din suma stabilită prin contract, la care se adaugă penalizările de întârziere, „mai mari decât la orice credit bancar”.

„Legea spune că pacientul COVID-19 asimptomatic trebuie monitorizat din prima zi, timp de 14 zile calendaristice, dar rezultatele (testării – n.a.) le primim cu întârziere, după 2-3 zile din cele 14 stabilite. Sunt situaţii în care pacientul nu are telefon sau nu răspunde când este sunat. Sau nu are semnal – am pacienţi la Cinod, care trebuie să se suie în vârful muntelui, ca să poată vorbi cu mine”, ne explică medicul de familie.

Întrucât valabilitatea consultaţiei la distanţă a fost prelungită, medicii trebuie să dovedească faptul că documentele medicale eliberate au fost trimise pacientului prin e-mail. Şi în acest caz se izbesc de un impediment major: mulţi dintre pacienţi, persoane în vârstă în general şi în special cele din mediul rural, nu au adrese de e-mail.

„Când nu era nevoie de cardul de sănătate, pacientul bolnav cronic apela la noi, îl consultam telefonic, imediat eliberam şi reţeta şi ne înţelegeam ca la o anumită oră, cineva din familie să vină să o ridice. Şi era cu totul altceva, persoana respectivă venea, lua repede reţeta scrisă şi pleca. Acum nu poţi să faci acest lucru, pentru că avem nevoie de card, pentru validare. Şi se blochează sistemul, şi stăm, şi aşteptăm, sala de primire se aglomerează, devenind o altă sursă de infecţie şi pentru medici, şi pentru pacienţi, în plină epidemie”, detaliază dr.Szabó-Soós Klára.

În opinia medicilor de familie, rezolvarea situaţiei, astfel încât nici pacienţii şi nici medicii de familie să nu se expună infectării cu noul coronavirus, ar fi ca majoritatea consultaţiilor să se efectueze online şi să se renunţe la validarea serviciilor cu cardul de sănătate pe durata epidemiei COVID-19. De asemenea, se impune degrevarea de birocraţie şi punerea la punct a sistemului informatic de sănătate.

Şi, cel mai important, să fie lăsaţi să-şi facă meseria, pe care o ştiu cel mai bine.

„Ne desfiinţează fără cea mai mică urmă de empatie pentru omul suferind şi faţă de profesioniştii care lucrează în sistem; şi sunt miraţi că nu semnăm contractele (pentru monitorizarea bolnavilor COVID-19 asimptomatici izolaţi la domiciliu – n.a.). I-am monitorizat şi până acum, fără să ne plătească nimeni, pentru că ne iubim meseria, pentru asta ne-am făcut medici şi pentru asta am învăţat atâţia ani. Să ne lase să ne facem meseria, nu să ne îngroape în hârtii şi în activităţi care nu au nici o productivitate. Pentru că bolnavul nu se însănătoşeşte dacă eu fabric zece hârtii pentru fiecare, pe care trebuie să le trimit la Direcţia de Sănătate Publică, la Casa de Asigurări şi la multe alte instituţii. Pacientul are nevoie de medic, ca să-i acorde asistenţa medicală necesară. I se zice sistem de sănătate naţională, dar ce fel de sistem este acesta, dacă bolnavul dintr-un judeţ nu îşi poate procura medicamentul dintr-un alt judeţ, pentru că reţeta nu este valabilă decât în judeţul în care locuieşte, sau biletul de trimitere la laborator, cu toate că pacientul are dreptul să-şi facă examinările paraclinice oriunde doreşte pe teritoriul ţării? Pentru că atunci Casele de Asigurări de Sănătate judeţene ar trebui să deconteze ele între ele aceste sume şi atunci mai bine constrâng dreptul asiguratului. Este ca şi cum ai depune la o bancă din Miercurea Ciuc 10 lei şi la aceeaşi bancă, în Braşov, ţi se spune să mergi în Harghita, că de acolo nu poţi să scoţi”, a conchis dr. Szabó-Soós Klára.

Potrivit sursei citate, în judeţul Harghita nu există medici de familie de rezervă. De obicei, medicii de familie rezolvă între ei, pe bază de reciprocitate, asigurarea serviciilor medicale pentru cei care lipsesc. Şi dacă până acum nici un pacient nu a rămas neconsultat de un medic de familie, este meritul exclusiv al lor şi dovada elocventă că le pasă.

D. MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.