Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- Autorilor din umbră le venise ideea cum să „ia petele” de pe unii şi să le transfere pe „terorişti”
Cele 13 volume abundă de tentative de a pune în stare de conflict forţe ale MApN şi ale Ministerului de Interne. Iată câteva doar din judeţul Prahova: În noaptea de 22 spre 23 decembrie s-a primit ordin ca o grupă înarmată cu 3 ABI-uri a Inspectoratului Judeţean Prahova al MI să captureze inamicul paraşutat în zona km 5. În zonă se afla de fapt o unitate a MApN ce se deplasa de la Câmpina spre Bucureşti; în dimineaţa de 23 decembrie, a fost trimis un ABI cu antiterorişti la Penitenciarul Târgşor, unde se desfăşura, cică, un atac terorist. Şeful penitenciarului primise informaţii că va fi atacat de un grup de terorişti; conflictul a fost evitat cu greu. În 23 spre 24 decembrie se semnala un duşman paraşutat la sud-vest de Ploieşti. Au fost trimise trupe de securitate şi USLA, care au găsit un tanc şi un camion cu militari aparţinând Regimenului motorizat Negoieşti. Conflictul a fost evitat datorită întâmplării că cei doi comandanţi ai formaţiunilor se cunoşteau personal.
În 23 spre 24 decembrie s-a semnalat un atac terorist asupra Combinatului Petrochimic Teleajen. Echipajul trimis (2 ABI-uri) a constatat că nu era nici un pericol, doar că gărzile patriotice au fost avertizate că vor fi atacate de terorişti. Tot în noaptea de 23 spre 24 este semnalat atac asupra postului de poliţie Bărcăneşti; s-au trimis echipaje cu luptători antitero, care au fost atacate în zona hipodromului. Prudenţi, antiteroriştii n-au ripostat, şi ajungând la Bărcăneşti constataseră că nu era vorba despre nici un atac terorist.
Iată „întâmplări” calchiate după acelaşi calapod în numai două nopţi, într-un singur judeţ! Autorilor din umbră ai evenimentelor le venise ideea cum să „ia petele” de pe unii şi să le transfere pe „terorişti”.
Din documentele desecretizate de SRI reiese că multe din zvonurile cu privire la terorişti au venit din partea structurilor locale ale CFSN. Ziare.com a făcut o selecţie a acestora, din care spicuim: în Argeş (22 decembrie, ora 18:30) s-a primit de la autorităţile locale recent constituite un mesaj că „fostul dictator ar fi apărut în zona Depoului CRF Piteşti într-un autoturism ARO de culoare roşie”, informaţia amlificând teama şi confuzia, discutându-se că în zona autostrăzii Bucureşti-Piteşti şi a Combinatului Petrochimic s-ar afla ascunzători subterane bine amenajate.
La nivelul fostei Securităţi judeţene Ialomiţa s-au primit mesaje de la Consiliul Judeţean al Frontului Salvării Naţionale care se refereau la următoarele aspecte: la intrarea în municipiul Slobozia dinspre Buzău şi-ar fi făcut apariţia un autovehicul tip Salvare în care s-ar afla terorişti (…); La subsolul clădirii restaurantului „Privighetoarea” s-ar afla un depozit de armament al teroriştilor, după care procedându-se la percheziţionare de către militarii MApN aspectul nu s-a confirmat; Uzina de apă a oraşului ar fi fost atacată de terorişti pentru a infecta apa potabilă, aspect neconfirmat după verificare; De la aerodromul militar Alexeni s-ar îndrepta elicoptere care vor să atace noaptea oraşul Slobozia şi Combinatul Chimic, fapt pentru care s-a instituit camuflajul total după ora 21:00; la Leagănul de copii Slobozia un grup de terorişti străini ar încerca să sechestreze copii şi cadre medicale, zvon neconfirmat după verificare.
Un grup de terorişti străini s-ar deplasa dinspre Galaţi spre Slobozia, cu un autoturism Dacia 1300 de culoare roşie, tamponat în partea din spate, şi o maşină TV tip Salvare pe care s-ar afla desenate două cruci negre, scopul fiind a comite acţiuni teroriste la Combinatul Chimic. În acest sens a fost solicitată şi efectuată deplasarea grupei de luptă antiteroristă a Inspectoratului Judeţean al MI, îmbarcată în autoblindate ABI, deplasată în zonă cu un tanc şi autoblindată TAB – aspect neconfirmat; În zona spitalului judeţean şi a Tribunalului Slobozia ar acţiona elemente teroriste cu focuri de armă de pe blocurile din jur; În unele zone din municipiul Slobozia în care s-a presupus că s-ar afla terorişti s-a acţionat cu foc de către formaţiuni MApN şi gărzi patriotice având consecinţe negative. Astfel, pe lângă producerea unor pagube materiale, a decedat prin împuşcare un cetăţean italian.
Ştim că în prima fază CFSN-urile judeţene erau populate (şi) cu tot soiul de indivizi pe care nu-i dădea mintea afară din casă; după diversitatea întâmplărilor de mai sus, trebuie să concedem ori că în fiecare CFSN s-a strecurat câte un specialist în dezinformare, ori că fantezia populară nu are limite – ceea ce la români s-a dovedit de atâtea ori cu asupra de măsură.
***
Înainte de decembrie 1989, dar nu cu mult, apare povestea mai puţin sau deloc ştiută dezvăluită de generalul Aurel Rogojan (şef de cabinet al generalului Iulian Vlad) într-o corespondenţă cu Alex Mihai Stoenescu a unei operaţiuni sovietice (varianta atentatului politic terorist) „la care a subscris şi o ţară vecină” în schimbul unui stătuleţ nou denumit Republica Socialistă Transilvăneană. Proiectul sovieto-ungar era dejucat de operaţiunea ultrasecretă „Barajul”, în care rolurile majore le aveau Unitatea Specială 0110 Contraspionaj Ţări Socialiste, Direcţia de Contrainformaţii Militare şi Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă. Oamenii care trebuiau să-l asasineze pe Ceauşescu şi pe alţii din conducere, apoi să schimbe geografia ţării erau aşteptaţi cu flori la ţeava armei, dar au intervenit evenimentele de la Timişoara şi nu s-a mai acţionat pe această variantă.
***
Dorind să descâlcească balamucul petrecut la Televiziunea Română în zilele fierbinţi ale sfârşitului de decembrie şi să afle sursa manipulărilor crunte ce curgeau valuri-valuri pe ecrane, Comisia senatorială a cerut tuturor secţiilor SRI să predea mesajele pe care Securitatea le-a trimis TVR în 22 decembrie. Iată răspunsul din judeţul nostru: „Din verificările efectuate cu privire la activitatea fostei Securităţi Judeţene Harghita în ziua de 22 decembrie 1989, rezultă că la nivelul acesteia nu s-a luat legătura cu Televiziunea Română sau cu alte mijloace mass-media centrale ori locale. În ziua de 22 decembrie 1989, conducerea fostului Inspectorat Judeţean Harghita al Ministerului de Interne (…) a semnat şi promovat la organele judeţene ale puterii provizorii un angajament de loialitate (…). Originalul se găseşte în posesia UM 01079 Miercurea-Ciuc, unde au fost dislocate cea mai mare parte a efectivelor fostei securităţi judeţene, începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989”.
Iată câteva pasaje din Angajament: „În contextul prefacerilor revoluţionare înnoitoare de la 22 decembrie 1989, în consens cu voinţa unanimă a poporului, ai cărei fii credincioşi suntem şi vom fi (…) alăturându-ne Ordinului comandantului forţelor de securitate şi ale Ministerului de Interne, General-Colonel Iulian Vlad, ne exprimăm loialitatea şi ataşamentul faţă de cauza revoluţiei, angajamentul ferm de a acţiona neîntârziat, cu toate forţele şi mijloacele pentru apărarea şi consolidarea cuceririlor democratice, legalităţii şi principiilor adevăratei democraţii instituită de popor, în urma doborârii dictaturii clanului Ceauşescu”. După ce se exprimă hotărârea de a urma neabătut Apelul Frontului Salvării Naţionale, Angajamentul se încheie, în stilul bombastic de care erau pline gazetele vremii şi în care erau redactate toate adeziunile la Revoluţie şi FSN, cu „Acesta este angajamentul nostru solemn de loialitate faţă de cauza revoluţiei, de credinţă nestrămutată faţă de popor şi patria noastră liberă – România./Trăiască Revoluţia./Trăiască în veci România suverană, independentă şi democratică!” (Nici administraţia, nici gazetarii nu s-au putut lepăda peste noapte de stilul şi terminologia ce predomina în telegramele adresate conducătorului suprem şi mesajele de adeziune faţă de politica partidului).
Aceeaşi terminologie este folosită şi în mesajul unităţii militare din Miercurea-Ciuc, doar că acesta era adresat ferm „Tovarăşului preşedinte al Consiliului judeţean al Frontului Salvării Naţionale”.
Securitatea Covasna raporta de asemenea că „nici în 22 decembrie şi nici în zilele următoare nu a adresat Televiziunii Române nici un fel de mesaje, întrucât toate cadrele se aflau reţinute şi, din 25.12.1989, arestate la unitatea militară din Garnizoana Sfântu Gheorghe, sub pază armată, începând cu şeful securităţii, angajaţii civili şi chiar unii membri de familie”.
Nu ştiu cât de criticată a fost Securitatea Bistriţa-Năsăud în cei 20 de ani anteriori revoluţiei pentru lipsă de activitate, dar în 1989 a ieşit foarte bine arătând că „nicio persoană din judeţ nu a fost privată de libertate, deferită în justiţie sau condamnată pentru infracţiuni de competenţa fostei securităţi în perioada 1969-1989. În aceste condiţii, nu s-a manifestat ostilitate faţă de aparat”. (Va urma)
Mihail GROZA
