Sute de copii aduşi pe lume de mame minore, în ultimii cinci ani, în Harghita | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 16 iunie 2024
Home » Societate » Sute de copii aduşi pe lume de mame minore, în ultimii cinci ani, în Harghita
Sute de copii aduşi pe lume de mame minore, în ultimii cinci ani, în Harghita

Sute de copii aduşi pe lume de mame minore, în ultimii cinci ani, în Harghita

Peste 800 de minore au adus pe lume copii pe parcursul a cinci ani, în judeţul Harghita, printre acestea fiind şi fete cu vârste sub 13 ani, potrivit unui studiu al Direcţiei de Sănătate Publică, prezentat în şedinţa de luni a Colegiului prefectural. Studiul a fost prezentat de dr. Bokor Márton, care a arătat că, în perioada 2018-2022, în secţiile de specialitate ale spitalelor din Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni şi Topliţa au fost luate în evidenţe 802 mame minore, 621 dintre acestea având vârste de 16 sau 17 ani, 159 între 14 şi 15 ani, iar 28 sub 13 ani.

Dr. Bokor Márton a precizat că cele mai multe naşteri în cazul mamelor minore au fost înregistrate în zona de competenţă a Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, unde fete cu vârste sub 18 ani au adus pe lume 413 copii. În cazul Spitalului Judeţean de Urgenţă din Miercurea-Ciuc au fost consemnate 262 de astfel de naşteri, în cel al Spitalului Municipal Gheorgheni 72, iar în cazul unităţii medicale din Topliţa alte 58. În spitalul din Odorheiu Secuiesc au fost înregistraţi şi cei mai mulţi copii născuţi prematur de mame minore, iar în regiunea respectivă au fost luate în evidenţe şi cele mai multe naşteri la domiciliu şi din cauza neurmăririi evoluţiei sarcinilor în contextul lipsei din anumite zone a asistenţilor medicali comunitari şi a moaşelor care să îndrume gravidele la consult de obstetrică-ginecologică în ultimul trimestru de sarcină.

Dr. Bokor Márton a menţionat că în comparaţie cu intervalul 2008-2017, numărul naşterilor la minore a crescut în perioada 2018-2022, cazurile de minore însărcinate nu sunt sesizate decât în procent de 45-50% către autorităţile competente, în situaţia a 50% dintre minore însărcinate nu se cunoaşte cine este tatăl (nu s-au făcut declaraţii în acest sens) şi se resimte lipsa sau numărul insuficient de asistenţi medicali comunitari, a moaşelor şi a mediatorilor comunitari în zonele de unde provin cele mai multe sarcini şi naşteri premature.

„Nu cunoaştem niciun caz de infracţiuni la viaţa sexuală cu victime minore care să fi fost pedepsite conform legilor României. A fost preferată rezolvarea cazurilor în mod amiabil, prin înţelegere şi nu legal. Ar fi deosebit de util să aflăm şi părerile conducătorilor grupurilor vulnerabile privind acest fenomen, eventual modalităţile de prevenţie şi combatere a fenomenului”, a mai precizat dr. Bokor Márton.

În studiul prezentat de specialistul harghitean se arată şi că, din 1990, România se află într-un declin demografic, care se agravează de la an la an. Motivele sunt multiple: migraţia populaţiei, scăderea numărului de naşteri, creşterea mortalităţii infantile, spor natural negativ, creşterea numărului deceselor. Astfel, populaţia României s-a redus cu 13% după 1990, schimbându-se astfel radical şi structura populaţiei pe grupe de vârste. La toate aceste probleme se adaugă şi rata scăzută a fertilităţii, excepţie făcând rata fertilităţii fetelor cu vârsta sub 15 ani, fiind o „tendinţă neplăcută”, nespecifică Europei. Această tendinţă este infinit mai mare în România decât la nivelul celorlalte state europene. Numărul populaţiei scade de la lună la lună (în 2016 numărul populaţiei a scăzut cu 66.718 de locuitori) cu excepţia minorităţii de etnie romă, care este în creştere în aproape toate regiunile ţării. Conform Federaţiei Etnice a Romilor din România, există 2,5 milioane de etnici romi care reprezintă cca 10% din populaţia totală. Pe lângă indicatorii demografici nefavorabili care situează România printre ultimele locuri din Europa, mai asistăm şi la un fenomen îngrijorător, acela al căsătoriilor timpurii, care plasează ţara noastră pe primele locuri între statele europene în ceea ce priveşte mamele minore. Fenomenul căsătoriilor timpurii este specific comunităţii în care predomină sărăcia. Aceste căsătorii sunt formale, fără procedura încheierii unei căsătorii la starea civilă, se arată în studiu.

„În majoritatea ţărilor din lume, conform legii, vârsta de căsătorie este ceea a majoratului de 18 ani, dar în multe cazuri se fac excepţii. În acest sens, în Europa, Spania a fost şi încă este cea mai permisivă ţară, tolerând cele mai multe derogări de la lege chiar de către autorităţile de protecţia copilului şi a organelor de control şi justiţiei. Situaţia este similară în mai multe ţări, inclusiv şi în România. Este binecunoscut scandalul ivit în jurul căsătoriei fiicei regelui Florin Cioabă de 12 ani, cu un tânăr de nici 16 ani, la care a participat în postură de naş avocatul Viorel Ursu, fost ministru de interne. Căsătoria urma să fie oficiată în biserica ortodoxă, deşi, conform legii, în România se pot oficia căsătorii numai după căsătorie civilă şi numai dacă mirii au împlinit vârsta de 18 ani. Recent, în Anglia a fost arestat şi condamnat la 6 ani de închisoare un cetăţean de etnie romă originar din România pentru faptul că a lăsat gravidă o tânără de 15 ani. Acesta şi-a motivat fapta, declarând că în România aceste fapte sunt permise şi tolerate. Din păcate, în ţara noastră căsătoriile între copii romi este tolerată tacit, de către autorităţi, considerând şi etichetând a fi o problemă internă a comunităţii rome, deşi există mai multe legi care interzic acest lucru, indiferent de tradiţie sau multiculturalismul invocat de mai mulţi politicieni. (…) Căsătoriile se pot încheia numai după împlinirea vârstei de 18 ani. Mariajul timpuriu încalcă drepturile individuale ale copiilor şi tinerilor romi. Recent, în Anglia şi Ţara Galilor a fost modificată şi legislaţia privind căsătoria de la 16 ani la 18 ani. Această încălcare a drepturilor copiilor este tolerată şi acceptată de mai mulţi actori sociali. Fac acest lucru în numele libertăţii de manifestare a culturii grupărilor aparţinând minorităţilor naţionale, în special comunitatea romă. Toleranţa se manifestă pe fondul ignoranţei – atâta timp cât problema este departe de noi, nu este a noastră, nu ne interesează. Fenomenul mariajului timpuriu în Europa Centrală şi de Est este foarte puţin cercetat, neştiindu-se amploarea acestuia. În România, în anul 2014, s-au înregistrat 13.321 de naşteri la fete cu vârsta sub 18 ani, din care 2.000 sub 15 ani, iar 700 sub vârsta de 14 ani. Un număr de 849 de fete se aflau deja la a doua naştere, iar 43 dintre ele la cea de a treia sau a patra naştere. În perioada 2012-2014 au fost înregistrate 1.680 de căsătorii de fete minore. În realitate numărul acestor căsătorii nu este cunoscut, ele de mai multe ori se fac în taină, fiind subiecte tabu. Astfel, fetele îşi pierd dreptul la copilărie având o vârstă fragedă la prima căsătorie. Se nasc copii aduşi pe lume tot de copii care provin din familii cu abilităţi parentale reduse”, se mai precizează între altele în studiul amintit. Potrivit sursei citate, copilele nu sunt pregătite fizic şi emoţional să poarte o sarcină care poate să pună în pericol chiar şi viaţa lor, majoritatea deceselor materne înregistrându-se din cauza sarcinilor fetelor minore. Adolescentele însărcinate provin de regulă din medii sărace, fără acces la asistenţă medicală constantă şi de calitate, existând consecinţe grave, ireversibile, precum naşterile premature şi mortalitatea infantilă ridicată. Copii crescuţi de copii în medii socio-economice precare perpetuează de fapt discriminarea faţă de etnia romă. De cele mai multe ori adolescenta însărcinată nu este luată în evidenţă, astfel urmărirea evoluţiei sarcinii practic este absentă, nefiind depistate complicaţiile sarcinii, care este prima cauză de deces a minorelor gravide. Fetele care nasc înainte de 15 ani au un risc de deces de 5 ori mai mare faţă de gravidele în vârstă de 20 ani, existând şi posibilitatea apariţiei unor complicaţii serioase. Totodată, sarcinile timpurii nu sunt periculoase doar pentru fetiţele mame, ci şi pentru copiii lor, pentru că există un risc crescut de deces în prima săptămână de viaţă, naşterile de făt mort sunt cu 50% mai frecvente decât la mamele de 20 ani, riscul de naştere a unui făt cu diferite malformaţii congenitale este mai mare, greutatea fătului este mică la naştere şi sunt frecvente cazurile de naştere prematură şi de mortalitate infantilă în situaţia bebeluşilor cu vârsta sub 1 an.

„Fetele căsătorite sunt cele mai izolate de serviciile de planificare familială, de sănătatea reproducerii deşi au cea mai mare nevoie de ele. Aceste căsătorii timpurii încurajează activitatea sexuală la o vârstă la care corpul fetelor este încă în dezvoltare. Fetele au cunoştinţe reduse despre sănătatea sexuală şi reproductivă, au acces redus la contracepţie, fiind confruntate şi cu opoziţia soţului. Există o legătură puternică între mortalitatea maternă şi ratele căsătoriilor timpurii. Prevenirea acestor căsătorii poate contribui la reducerea substanţială a ratei mortalităţii materne. La toate aceste probleme se adaugă şi abandonul şcolar în special la fetele adolescente, ceea ce le face vulnerabile, fiind expuse frecvent abuzurilor şi discriminării economice şi deseori devin victime ale reţelelor de prostituţie”, a atras atenţia dr. Bokor Márton.

EMIL GROZA

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.