Suprafaţa totală cultivată cu cartofi în judeţul Harghita a scăzut cu circa 45 la sută faţă de cea existentă în urmă cu 10 ani

iunie 29, 2022 in Agricultură/Ecologie

Suprafaţa totală destinată cartofului, care a fost timp de mulţi ani cultura de bază a judeţului, a înregistrat o scădere semnificativă faţă de cea existentă în urmă cu 10 ani din cauza mai multor factori, între care şi importurile masive din alte state ale Uniunii Europene, se arată într-un material informativ făcut public de Direcţia pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Harghita, cu prilejul şedinţei lunare a Colegiului Prefectural.

Faţă de anul trecut, suprafaţa totală cultivată cu cartofi a înregistrat o uşoară diminuare, de la 7.150 de hectare, la 6.950 de hectare, dar comparativ cu situaţia din urmă cu 10 ani, când în judeţ erau 14.500-15.000 de hectare, scăderea este una semnificativă. Situaţia este generată, între altele, de scăderea consumului pe cap de locuitor, creşterea producţiei medii la hectar, importurile masive din Uniunea Europeană, organizarea slabă a producătorilor, accesul greu al producătorilor simpli în hipermarketuri şi de majorarea preţurilor la combustibil, îngrăşăminte chimice şi pesticide. Scăderea suprafeţelor destinate cartofului se constată mai ales în rândul producătorilor mici, care cultivă în general doar pentru consumul familiei şi pentru furajare. În rândul producătorilor mari nu se observă o scădere, aceştia având alte posibilităţi de depozitare, sortare şi de valorificare a producţiei.

O scădere importantă se constată şi în cazul sfeclei de zahăr, anul acesta fiind doar 15 fermieri cu 91 de hectare cultivate, pe când în 2021 erau 22 de producători cu 160 de hectare. În urmă cu şase ani, în judeţ erau 350 de hectare cultivate cu sfeclă de zahăr, iar înainte de 1990 existau peste 1.000 de hectare în Harghita. Scăderea acestor suprafeţe se datorează preţului mic oferit de fabrici, faptului că acestea nu vor să încheie contracte din cauza distanţei mari faţă de unităţile respective, dar şi creşterii preţurilor la combustibil, îngrăşăminte chimice şi pesticide.

Potrivit materialului DAJ Harghita, scăderea suprafeţei totale cultivate cu cartofi este compensată de cultura cerealelor de toamnă, de primăvară şi de plante furajere. Suprafaţa cultivată cu porumb boabe se menţine aproape de nivelul anilor trecuţi, dar este una scăzută faţă de posibilităţi, având în vedere pagubele provocate de animalele sălbatice, dar în schimb culturile de porumb de siloz şi de lucernă se extind din ce în ce mai mult în rândul producătorilor agricoli care deţin ferme zootehnice. De asemenea, în ultimii ani au crescut suprafeţele cultivate cu arbuşti fructiferi (coacăz negru, zmeură, afine), iar un lucru interesant este că unii producători harghiteni încearcă şi unele alternative la plantele obişnuite pentru această zonă, astfel apărând în judeţ şi culturile de floarea soarelui şi soia.

Directorul DAJ Harghita, Romfeld Zsolt, a declarat că în toamna anului 2021 nu au fost suficiente precipitaţii, iar începutul iernii a fost, de asemenea, destul de uscat, cu temperaturi în unele zile de minus 15-20 de grade, ceea ce a determinat ieşirea culturilor în primăvară cu anumite deficienţe. Acesta a precizat că şi în prezent se constată o lipsă de precipitaţii suficiente, la sfârşit de iunie fiind înregistrat un deficit de 130 de litri de apă pe metrul pătrat faţă de media multianuală, ceea ce determină şi o schimbare a tehnologiilor agricole privind menţinerea apei.

„Procesele vegetative ale culturilor de câmp se desfăşoară în ansamblu normal deşi în ultima perioadă s-au constatat şi în judeţul Harghita fenomene datorate secetei pedologice, mai ales în zona Ciucului de Jos, unde apare deja o coacere timpurie a culturilor de cereale de toamnă, ceea ce nu este de dorit. La cartofi se manifestă seceta prin neînchegarea culturilor, adică rândurile încă se diferenţiază unde trebuia să fie deja o parcelă uniformă. Şi în momentul actual se constată o lipsă de precipitaţii şi neuniform repartizate pe teritoriul judeţului Harghita. Chiar în săptămâna care s-a încheiat, în unele părţi au fost 12 litri de precipitaţii pe metrul pătrat, iar în alte zone zero, ceea ce determină producătorii să meargă în direcţia irigaţiilor, acolo unde se poate”, a mai spus Romfeld Zsolt.

E.G.