Sunt situaţii în care posibilităţile de finanţare nu sunt transmise de la judeţ, ci se află direct de la Bucureşti sau prin alte mijloace | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 26 octombrie 2021
Home » Societate » Sunt situaţii în care posibilităţile de finanţare nu sunt transmise de la judeţ, ci se află direct de la Bucureşti sau prin alte mijloace
Sunt situaţii în care posibilităţile de finanţare nu sunt transmise de la judeţ, ci se află direct de la Bucureşti sau prin alte mijloace

Sunt situaţii în care posibilităţile de finanţare nu sunt transmise de la judeţ, ci se află direct de la Bucureşti sau prin alte mijloace

  • Astfel, există riscul ca o serie de proiecte să nu poată fi accesate şi de localităţile „româneşti” din judeţ
  • Caz concret: finanţarea obţinută pentru spitale din judeţ, mai puţin cel din Topliţa; fonduri disponibile pentru echipamente, dar informaţia nu a fost transmisă în teritoriu

La începutul acestui an, Tánczos Barna şi Korodi Attila, primul senator, al doilea deputat din partea UDMR Harghita, au ţinut o conferinţă de presă în care au vorbit despre cum judeţul nostru a reuşit să obţină o rectificare bugetară de 42 de milioane de lei, una „obţinută în urma negocierilor echipei desemnată şi coordonată de preşedintele Kelemen Hunor, cu Ludovic Orban, în schimbul susţinerii Guvernului, negocieri intense şi fructuoase, pozitive din punctul de vedere al UDMR”.  Cei doi spuneau atunci că spitalele din Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc şi Gheorgheni vor primi în acest an 38 de milioane de lei din bugetul de stat, bani care vor fi folosiţi pentru derularea şi continuarea unor proiecte. Presa română prezentă la acea conferinţă i-a întrebat pe cei doi demnitari de ce pentru spitalul din Topliţa nu s-a solicitat nici un ban, iar răspunsul a fost: pentru că nu au solicitat.

În cadrul interviului realizat săptămâna trecută cu primarul municipiului Topliţa, Stelu Platon, l-am întrebat cum comentează acest răspuns al celor doi parlamentari care ar trebui să reprezinte interesele întregului judeţ, nu doar a unei părţi din el.

 

– În urmă cu vreo lună, când am fost la Ministerul Sănătăţii – spunea Stelu Platon – am aflat de la secretarul de stat, Andrei Baciu, că spitalele pot să solicite fonduri pentru echipamente, altele decât cele spuse de domnul de la UDMR şi am rămas surprins, pentru că spitalul nu m-a întrebat (despre această posibilitate – n.a.). Să înţelegem: atunci când există o finanţare din partea ministerului – am avut în urmă cu 3-4 ani o astfel de situaţie – obligatoriu este nevoie de o cofinanţare din partea Consiliului Local; aşa funcţionează procedura instituită de minister.

Am aflat atunci despre aceste fonduri pentru echipamente. Evident, ne-am mobilizat şi am sunat-o pe directoarea de la DSP, doamna Tar Gyöngyi, şi am întrebat-o dacă a transmis la spital că există o asemenea intenţie a ministerului. A zis da, bineînţeles! Am întrebat conducerea spitalului şi au spus că n-au primit. Atunci am rugat-o pe doamna Tar să-mi trimită o copie după înştiinţarea făcută către spitalul municipal. Au trecut 3 săptămâni şi nu ne-a trimis copia; sigur, nu o mai deranjez pe doamna, pentru că eu am înţeles că, probabil, nu există o astfel de solicitare din partea Direcţiei către Spitalul Municipal.

Acest mod de abordare a UDMR, a Consiliului Judeţean, este încetăţenit… Eu sunt primar de 12 ani, dar la începuturi, parcă erau mai transparenţi, ne mai solicitau şi nouă.

De fiecare dată când se creează un mic val de către presă sau de către altcineva, vin cu acest argument că nu ne-au cerut. Păi de unde era să ştim noi, când s-a făcut bugetul României, că se va trece nominal un spital? Eu nu am citit tot bugetul, dar au fost alţii care l-au citit – mă refer la preşedintele comisiei de buget finanţe, dl ec. Sebastian Buzilă – şi spune că este singura situaţie în buget în care se nominalizează un spital.

Această atitudine este foarte convenabilă – nu au ştiut. De unde să ştim noi că în bugetul naţional se împart bani punctual pentru spitalele din Harghita? Sigur, tot ei s-au scăpat, spunând că a fost o negociere a UDMR cu PNL – vă votăm bugetul.

„Anul acesta nu am fost întrebaţi dacă vrem ceva; nici consilierii români care sunt acolo nu ne-au informat ce se întâmplă”

O altă experienţă, de data aceasta cu final fericit, povestită de edilul municipiului de pe Mureşul Superior a fost anul trecut. Atunci, municipalitatea a aflat că se împart bani de către Consiliul Judeţean pentru investiţii datorită consilierului judeţean Ciprian Rugină. Aşa s-a reuşit obţinerea unei finanţări de 140.000 de lei pentru asfaltarea Tinov şi 20.000 de lei pentru nişte locuri de joacă.

Însă, preciza acesta, „anul acesta nici nu am fost întrebaţi dacă vrem ceva. Din păcate, nici consilierii români care sunt acolo nu ne-au informat ce se întâmplă”.

Între timp, bugetul CJ a fost votat, ocazie cu care s-a precizat că acesta este mai mic faţă de anul trecut cu 40 de milioane de lei. Astfel, chiar dacă Topliţa va trimite câteva solicitări, primarul nu-şi face iluzii că vor beneficia în acest an de fonduri semnificative. De altfel, spunea că şi cei 140.000 de lei de anul trecut, i-a obţinut doar în urma unei atenţii sporite a unui consilier judeţean.

„Nu ne-am pus niciodată speranţe. În afară de resursele noastre, ne mobilizăm pe proiecte europene – am încheiat 6 proiecte pe legislatura până în 2014, avem unul în derulare, două sunt eligibile, alte două în aşteptare. Şi, sigur, ne mobilizăm, cum am făcut-o ani de zile, pe proiectele guvernamentale, unde şi acum avem depuse proiecte, unul foarte important, dar nu ştiu dacă o să reuşim să-l finanţăm: e vorba de schimbarea aducţiunii de apă, o investiţie de vreo 19 milioane de lei”.

Şi totuşi, Stelu Platon recunoştea că orice ban de la Consiliul Judeţean este bine-venit. Dar, continua acesta „poate şi conducerea CJ ar trebui să înţeleagă odată pentru totdeauna că zona de nord, chiar dacă este zonă majoritar românească, este una a judeţului Harghita în care trăiesc foarte mulţi cetăţeni români de etnie maghiară.

Noi, în Topliţa, avem circa 23-24% etnici maghiari. I-am ajutat întotdeauna: pe Campusul Kemény János; chiar anul trecut, printr-un program finanţat de Budapesta, şi-au făcut o grădiniţă şi i-am ajutat cu toate avizele, am preluat-o în sistemul de învăţământ ca să poată fi finanţată de Ministerul Educaţiei şi de către comunitatea locală; când au avut probleme cu acoperişul la şcoală, cu sala de sport, întotdeauna Consiliul Local a acordat banii necesari. Şi aşteptăm şi noi aceeaşi atitudine pozitivă din partea CJ, din motivele pe care le-am invocat şi care sunt unele normale, fireşti, instituţionale, care nu au nici o conotaţie, pentru că suntem parte din acest judeţ”.

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.