Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Sunetul unui singur copac care cade e mult mai intens decât zgomotul unei întregi păduri care creşte într-o sută de ani | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 16 aprilie 2024
Home » Societate » Sunetul unui singur copac care cade e mult mai intens decât zgomotul unei întregi păduri care creşte într-o sută de ani
Sunetul unui singur copac care cade e mult mai intens decât zgomotul unei întregi păduri care creşte într-o sută de ani

Sunetul unui singur copac care cade e mult mai intens decât zgomotul unei întregi păduri care creşte într-o sută de ani

Ziua Silvicultorului, marcată la Topliţa: elevilor din municipiu şi primarilor din zona de nord a judeţului le-a fost prezentat un film documentar, realizat de un inginer din cadrul ocolului silvic, despre viaţa sălbatică din Munţii Călimani

În data de 8 iunie s-a sărbătorit Ziua Silvicultorului. Cu această ocazie, vineri, Direcţia Silvică (DS) Harghita a organizat, la cele cinci ocoale silvice din cadrul instituţiei, Ziua Porţilor Deschise. În Topliţa, la Casa de cultură din localitate, în prezenţa elevilor din municipiu, a cadrelor didactice, dar şi a edililor din zona de nord a judeţului, silvicultorii au prezentat un film documentar despre viaţa sălbatică din Munţii Călimani. Filmul a fost realizat de ing. Dorel Pop din cadrul Ocolului Silvic Topliţa.

Ing. Cătălin Mutică, directorul DS Harghita, a declarat cu această ocazie că „ziua de astăzi de la Topliţa se înscrie într-un şir de manifestări dedicate Zilei Silvicultorului”. „La nivel naţional, RNP – Romsilva a stabilit ca astăzi (n.n. – vineri, 8 iunie) să fie Ziua Porţilor Deschise, iar silvicultorii să-şi deschidă sufletele, spaţiile, sediile de ocoale, sediile de cantoane, cabanele noastre de vânătoare. Pădurea oricum e deschisă pentru oricine. Iar la Topliţa colegii ne-au pregătit o surpriză plăcută, întrucât un coleg foarte pasionat în arta filmatului şi fotografiatului vieţii sălbatice a prezentat un film de aproximativ o oră. A fost vorba despre viaţa sălbatică din zona forestieră adiacentă Munţilor Călimani, pe cele patru anotimpuri. Am invitat elevi, în special din clasele mai mici, întrucât ţinta noastră sunt copiii (…) Şi încercăm să dezvoltăm conştiinţa forestieră la vârste din ce în ce mai mici”, a spus ing. Cătălin Mutică.

De asemenea, directorul DS Harghita a arătat că de Ziua Silvicultorului s-a pus accent pe ceea înseamnă funcţiile pădurii. „Am separat activitatea noastră tehnică, pentru că un reputat profesor de silvicultură ne spunea la facultate că sunetul unui singur copac care cade e mult mai intens decât zgomotul unei întregi păduri care creşte într-o sută de ani. şi atunci am pus accent astăzi (n.n. – vineri) pe ceea ce înseamnă funcţia ecologică a pădurii, de protecţie a habitatelor, de protecţie a apelor, a ecofondului şi a genofondului forestier. Cred că a fost o vizionare plăcută şi am văzut că şi copiii şi invitaţii au fost impresionaţi”, a declarat ing. Cătălin Mutică.

Acesta a mai punctat faptul că au fost invitaţi la acest eveniment şi primarii din zona forestieră adiacentă Călimanilor, întrucât direcţia silvică are contracte de administrare cu marea majoritate a acestora pentru suprafeţele lor forestiere. „După aproximativ un deceniu şi jumătate de administrare forestieră a suprafeţelor primăriilor, edilii ne-au reconfirmat, chiar astăzi, faptul că sunt mulţumiţi de modul cum ne prestăm serviciile de administrare forestieră”, a conchis directorul direcţiei silvice.

Prezent la eveniment, primarul municipiului Topliţa, ing. Stelu Platon, le-a vorbit elevilor despre importanţa protecţiei pădurii, dar şi despre faptul că suprafeţele forestiere din zonă le-au asigurat traiul oamenilor încă din cele mai vechi timpuri. „Se spune că pădurea, indiferent dacă este vorba de cea de aici sau de cea din Delta Amazonului, reprezintă plămânul planetei. (…) Pădurea înseamnă şi un mijloc de trai. Să nu uităm că în această zonă, de foarte mulţi ani, sute, mii de ani, oamenii au trăit, şi-au asigurat traiul prin ceea ce pădurea le-a oferit, prin păşunat etc. (…) Trăim într-un municipiu cu o suprafaţă extrem de mare, ştiţi acest lucru, peste 330 de km pătraţi. (…) În foarte mare măsură această suprafaţă este acoperită de păduri şi păşuni parţial împădurite sau împădurite. Avem şi zone protejate. Mai zilele trecute, poate aţi văzut, un iubitor al muntelui a postat nişte poze fantastice cu rododendron. Sunteţi puţini care le-aţi văzut pe viu. Şi poate că ar trebui să mergeţi să vedeţi de ce Munţii Călimani reprezintă un astfel de domeniu protejat”, a spus primarul.

Pe de altă parte, edilul a punctat şi faptul că înainte de a se declara arii protejate, trebuie dezvoltat turismul montan. „Dar legat de faptul că există zone protejate şi există extrem de multe restricţii, am spus-o şi public (…): din păcate, noi românii facem tot ce facem aşa, pompieristic. Ne-am apucat şi am declarat în România zeci, sute de parcuri naţionale, fără să ne uităm pe unde sunt şi ce potenţial au, după care ne-am trezit că dacă vrem să facem o pârtie de schi, să dezvoltăm turismul montan, să facem multe alte lucruri, nu mai putem face nimic. Fac parte din categoria celor care iubesc muntele. (…) Când eram mai tânăr, iarna făceam Munţii Călimani până pe creastă pe schiuri”, a explicat edilul.

Acesta a dat exemplul Austriei, care şi-a dezvoltat turismul extraordinar de mult. „Au şi austriecii parcuri, dar întâi şi-au dezvoltat turismul. Poate ştiţi că Austria este probabil ţara cu cel mai mare domeniu schiabil din lume, care aduce nişte beneficii extraordinare. Şi după aceea, desigur, şi-au făcut şi parcuri. Mi-aduc aminte, în urmă cu vreo 6-7 ani, a venit de la Garda de Mediu din Sibiu un domn şi ne-a propus să facem Măgheruşul zonă protejată, că cică erau nişte păsări pe acolo. Dacă semnam ca primarul (…), astăzi bieţii proprietari de animale şi de terenuri fluierau împreună cu păsărelele, pentru că, nu-i aşa, ar fi trăit într-o zonă superprotejată. (…) Sper că şi în România o să ne vină mintea la cap şi o să înţelegem că munţii sunt şi trebuie să devină şi o sursă de venit pentru această ţară. Trebuie să protejăm pădurile, şi facem acest lucru. Şi pentru asta le mulţumim celor de la Romsilva, şi în special celor de la Ocolul Silvic Topliţa. Ştiţi că au existat bătălii să vină ocolul silvic de pe nu ştiu unde. Ne-am luptat să rămână aici, topliţenii să ne păzească ei pădurile”, a mai spus ing. Stelu Platon.

Ing. Codruţ Duşa, şeful Ocolului Silvic Topliţa, a mulţumit în intervenţia sa oficialilor, elevilor şi cadrelor didactice pentru prezenţă şi le-a spus că în anii următori, cu ocazia Zilei Silvicultorilor, vor fi prezentate şi activităţi tehnice. „Desigur, la următoarele ediţii o să aducem în faţa dvs. şi activităţi tehnice, lucrări silvice pe care le executăm, unde veţi vedea lucrurile executate de noi, mai în amănunt. Astăzi, fiind prima ediţie în care vrem să deschidem porţile pentru dvs., în special pentru elevi, care sunt generaţia tânără şi care trebuie să aibă grijă de natură, o să vă arătăm pasiunea pentru pădure. Asta înseamnă peste 20 de ani de muncă, peste 20 de ani de deplasări frecvente în teren, prin care dl ing. Dorel Pop a surprins natura prin perindarea celor 4 anotimpuri, atât a florei, cât şi a faunei. Sperăm să vă prezentăm un lucru util, sperăm să vă prezentăm un lucru care pentru tânăra generaţie să fie o pildă pentru ceea ce vor face în viitor”, le-a spus invitaţilor, înainte de vizionarea filmului, ing. Codruţ Duşa. (Şt. Pătrîntaş)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.