Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita: „Este un pas necesar, fiind nevoie de un comportament solidar, pentru a obţine ceea ce nu s-a realizat până acum în alte regiuni din această ţară”
Preşedintele Borboly Csaba i-a mulţumit domului András Lóránd, coordonatorul Grupului de lucru pentru Sărăcie Profundă al Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, „pentru munca depusă” în ultimii ani, amintind, totodată, rolul deosebit pe care acesta şi echipa lui l-au avut în gestionarea catastrofei generată de puternicul incendiu izbucnit la începutul lunii ianuarie 2021 la locuinţele comunităţii de romi din cartierul Şumuleu al municipiului Miercurea-Ciuc, care a mistuit 20 de case, lăsând sub cerul liber, în plină iarnă, 230 de părinţi şi copii.
„Această strategie este un pas important şi necesar şi este nevoie de un comportament solidar pentru a obţine ceea ce nu s-a realizat până acum în alte regiuni din această ţară”, a apreciat Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita.
La rândul său, vicepreşedintele Bíró Barna Botond a remarcat că, deşi s-a parcurs cale lungă pentru elaborarea acestei strategii, „sarcinile mari şi adevărata muncă de acum încolo urmează”.
„Noi, Consiliul Judeţean, armonizăm activitatea consiliilor locale şi această strategie poate fi un sprijin pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în acest sens. Ca să ajungem să punem în faţa dumneavoastră (a consilierilor judeţeni – n.a.) acest document şi să o votăm, a fost nevoie de ani de muncă laborioasă, pe care a coordonat-o colegul şi prietenul meu András Lóránd. Au lucrat la ea şi mulţi specialişti: în primul rând au făcut o cercetare foarte serioasă în judeţul Harghita la nivel micro, mediu şi macro, evaluând situaţia actuală a comunităţilor rome şi a modului în care se trăieşte în sărăcie profundă în coloniile de romi. De asemenea, cum s-au modificat datele sociologice în ultimul deceniu. Loránd s-a ocupat de aceste probleme zi de zi în cadrul proiectului UE «Dream Road»”, a precizat vicepreşedintele Bíró Barna Botond.
Vă reamintim că proiectul „Dream Road” a avut ca principal obiectiv dezvoltarea capacităţii organismelor publice pentru a face faţă cu succes problemelor romilor prin inovaţie şi dialog, oferind reprezentanţilor comunităţii know-how-ul pentru a obţine un impact de durată.
„András Lóránd ne va spune lucruri care ne vor surprinde, chiar ne vor şoca pe unii dintre noi, dar care ne arată că, dacă nu ne vom ocupa de această problemă în fond, în judeţul Harghita aceasta poate deveni o «bombă» care la un moment dat poate să explodeze în anumite comunităţi”, apreciază vicepreşedintele Bíró Barna Botond.
András Lóránd, coordonatorul Grupului de lucru pentru Sărăcie Profundă al Consiliului Judeţean Harghita, a făcut o trecere în revistă a situaţiei actuale a comunităţilor de romi din judeţ, a obiectivelor Strategiei pentru incluziunea socială a comunităţilor de romi din Harghita şi pentru combaterea sărăciei, document programatic pentru perioada 2023-2027, încheind cu concluziile care se desprind în urma cercetărilor efectuate pe teren.
„S-au făcut trei studii, care acoperă întreaga suprafaţă a judeţului, interviuri focus, interviuri individuale, analiza datelor şi cercetări în teren. Datele prezentate sunt cele de la sfârşitul anului 2022 şi ale primei părţi a anului 2023, diferite de cele ale Institutului Naţional de Statistică.
„La nivelul judeţului Harghita aproape 8% din populaţie este de etnie romă, jumătate dintre membri ei trăind în sărăcie profundă”
Potrivit cercetărilor, o particularitate importantă a romilor din judeţul Harghita este că limba maternă pentru aproximativ 95% dintre ei este limba maghiară, doar o mică parte dintre membrii comunităţii vorbind limba romani.
„În consecinţă, abordarea integrativă în aceste zone înseamnă de fapt participarea egală în instituţiile minorităţii maghiare şi evitarea segregării în cadrul acestora. Majoritatea acestor oameni se comportă şi trăiesc ca cetăţeni ai judeţului Harghita, iar majoritatea dintre ei se declară de etnie maghiară (aşa cum reiese din recensământul din 2021), ne sunt concetăţeni, consăteni şi întrebarea este: pe termen lung cum va fi convieţuirea cu aceste comunităţi?”, a întrebat, retoric, coordonatorul Grupului de lucru pentru Sărăcie Profundă al CJ Harghita.
La recensământul din 2021 au fost înregistraţi 4.928 de romi în judeţul Harghita, un număr evident mult mai mic decât numărul persoanelor considerate de mediul social ca aparţinând etniei rome, dar mai mic chiar şi decât numărul de persoane care, în diferite contexte, se identifică drept romi. Potrivit analizei Grupului de lucru pentru Sărăcia Profundă din judeţul Harghita, problematica subdimensionării populaţiei de romi este complexă, însă „cel mai important aspect în această privinţă este controlul elitelor nonrome asupra reprezentărilor oficiale, care se manifestă în consensul privind neînregistrarea romilor (regime of not counting). În timp ce pentru elitele maghiare, caracterul maghiar al Ţinutului Secuiesc este important din punct de vedere politic, nimeni nu acordă o importanţă politică reală prezenţei romilor în regiune. Relevanţa politică a actorilor romi este infimă, chiar dacă deciziile romilor au consecinţe instituţionale (alegeri de partid, alegerea şcolii) favorabile maghiarilor, în sensul în care ele confirmă, întăresc caracterul maghiar al regiunii. Mai mult, nu toţi membrii populaţiei rome trăiesc în sărăcie profundă şi nu toţi romii sunt «dezavantajaţi din punct de vedere social». Cu toate acestea, fiecare rom este afectat de stereotipurile majorităţii (inclusiv de cel care percepe romii ca trăind în sărăcie profundă sau în condiţii sociale dezavantajate) şi de rasismul anti-rom. (…) Convieţuirea nu este o întrebare, dar calitatea acesteia depinde de noi, de imaginea de viitor şi de principiile de bază în această strategie care spun că trebuie desfiinţată această supra şi sub-ordonare, invizibilitatea culturală a acestor comunităţi trebuie desfiinţată. Trebuie să lucrăm ca aceşti oameni să fie capabili de acţiune, ceea ce înseamnă că în interes propriu şi în interesul comunităţii judeţului Harghita ei să aibă capacitatea de acţiune”, se precizează în Strategia pentru incluziunea socială a romilor din judeţul Harghita 2023-2027, aprobată în ultima şedinţă ordinară a Consiliului Judeţean.
Datele din chestionarele de consultare administrate în februarie 2023 arată că în Harghita trăiesc 22.262 de romi, de 4,6 ori mai mulţi decât numărul celor înregistraţi la recensământ. Ei constituie 7,6% din populaţia judeţului. Conform celor mai recente statistici, cei mai mulţi romi trăiesc în zona Odorhei, atât ca număr absolut, cât şi ca pondere. Cei aproape 14.500 de romi care locuiesc acolo reprezintă 12,8% din totalul populaţiei şi 65% dintre romii care trăiesc în judeţul Harghita, cele mai importante din acest punct de vedere fiind zonele Cristuru Secuiesc şi Ţinutul Sării, unde proporţia romilor este de 27%, respectiv 24%. „Conform datelor noastre, cei 5.223 de romi care trăiesc în Ciuc reprezintă 5% din populaţie. În regiune, romii sunt concentraţi în partea sudică a Depresiunii Ciucului, unde reprezintă 12,3% din totalul populaţiei. Iar cei 1.372 de romi care locuiesc în Gheorgheni reprezintă 2,8% din totalul populaţiei, în timp ce cei 1.160 de romi care locuiesc în regiunea Topliţa reprezintă 4,6% din populaţia totală a zonei”, a detaliat András Loránd.
Strategia are şapte puncte de intervenţie, explicate pe îndelete de coordonatorul Grupului de lucru pentru Sărăcie Profundă: „situaţia locativă – din acest punct de vedere este foarte importantă rezolvarea problemelor coloniilor informale, problema infrastructurii – de multe ori am văzut că acolo unde începe colonia de romi se termină asfaltul, reţeaua de apă şi gazul nu apar; destigmatizarea – în primul rând trebuie să schimbăm această imagine peiorativă pe care o avem faţă de romi şi aici ambele comunităţi au un rol important. În ce priveşte participarea pe piaţa forţei de muncă, putem vedea că, faţă de 2016, a crescut foarte mult numărul celor care emigrează pentru a putea munci şi acolo condiţiile lor de viaţă şi statutul lor au început să se schimbe. Un alt pilon important este Educaţia – în multe cazuri vedem că, după şcoala elementară, la începutul gimnaziului numărul copiilor romi în şcoli scade dramatic, fie din motive culturale, dar şi din cele care ţin de stigmatizare şi vrem o schimbare şi în acest domeniu. Sunt diferenţe şi în funcţie de zone, vedem în multe şcoli segregare pe criterii etnice, iar din punct de vedere al echipării şi dotării sunt diferenţe mari. În ceea ce priveşte nivelul de pregătire al profesorilor, se constată acelaşi fenomen. Şi dezvoltarea locaţiilor de învăţământ pentru romi trebuie să contribuie la ridicarea acestor comunităţi. Un alt domeniu pe care îl considerăm important este cel al Sănătăţii. Vedem că numărul gospodăriilor care au un venit minim garantat nu este în corelaţie cu serviciile de sănătate – în comunităţile unde nu există loc de muncă, ci doar ajutor social, accesul la servicii medicale este pus sub semnul întrebării. Vedem că faţă de 2016, procentul celor care primesc ajutor social sau venitul minim garantat a scăzut. Multe UAT-uri, în mod conştient sau inconştient, fac ca aceste comunităţi să primească din ce în ce mai puţine servicii şi astfel pierd şi asigurarea medicală. În acest sens, este necesară dezvoltarea reţelei de mediatori, ei contribuind la educaţia sanitară. Recunoaşterea culturală şi politica memoriei pot contribui ca şi cultura romilor să fie recunoscută, la fel ca cea a maghiarilor, românilor şi a evreilor. Şi nu în ultimul rând, capacitatea de acţiune a romilor. Ar trebui să înfiinţăm un fond civil pentru romi, ca să sprijinim iniţiativele culturale, să rezolvăm problema segregării în şcoli prin programe after-school. În consecinţă, incluziunea socială a romilor care trăiesc în judeţ ar trebui să aibă loc nu numai în cadrul structurilor naţionale, ci şi în cadrul instituţiilor minorităţii maghiare. Cu toate acestea, trebuie luat în considerare şi faptul că unele dintre comunităţile de romi care trăiesc în judeţ (de exemplu, gaborii, şi într-o măsură mai mică, corturarii) au un set de instituţii interne/minoritare. (…) Însă, subliniem, incluziunea romilor nu poate însemna o adaptare unilaterală din partea acestora, ci implică şi schimbarea majorităţii nonrome în domeniul reprezentărilor culturale, al practicilor instituţionale etc.”, se precizează în documentul citat.
Prin urmare, Strategia pentru incluziunea socială a romilor din judeţul Harghita 2023-2027 adoptă abordarea integratoare a strategiei naţionale. Prin aceasta înţelegând că, în majoritatea domeniilor (şi în consens cu dorinţa formulată de actorii romi intervievaţi în cadrul cercetării şi consultării), se preferă integrarea în instituţiile comune pe care le au cu majoritatea şi participarea egală a romilor în cadrul acestora, mai degrabă decât crearea unor structuri separate pentru romi.
DANIELA MEZEY
