Şoc şi groază la Ditrău: „Vin migranţii!” | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 16 octombrie 2021
Home » Societate » Şoc şi groază la Ditrău: „Vin migranţii!”
Şoc şi groază la Ditrău: „Vin migranţii!”

Şoc şi groază la Ditrău: „Vin migranţii!”

Profund nemulţumiţi de angajarea a doi muncitori din Sri-Lanka la brutăria din comună, o parte a localnicilor cer excluderea lor. Se zvoneşte chiar că îşi doresc un referendum pe această temă. Se simt în pericol, temători că migranţii le vor impune cultura lor şi vor atenta la siguranţa comunităţii autohtone

În jur de 200 de persoane s-au adunat, miercuri, în curtea bisericii din localitate. De acolo, împreună cu preotul, au pornit către Primărie, încercând să dezbată problema cu autorităţile, la şedinţa Consiliului Local, aflată în desfăşurare. Nu au avut sorţi de izbândă.

Între timp, Piumal în vârstă de 22 ani şi Amahinda de 49 de ani, unul catolic, celălalt budist, îşi vedeau de treabă la brutărie, alături de ceilalţi muncitori. Au fost aduşi la Ditrău în urmă cu două săptămâni, angajaţi cu contract de muncă pentru o perioadă de doi ani, prin intermediul unei firme de recrutare. Ei sunt primii din lotul de şapte muncitori străini angajaţi de patronii brutăriei din localitate.

„Sunt muncitori foarte buni, sunt cinstiţi, serioşi, în două zile au învăţat etapele procesului de producţie. Au toate actele în regulă şi am lucrat patru luni să-i aducem prin firmă de recrutare. În maximum o lună vin şi ceilalţi muncitori, încă unul din Sri-Lanka şi patru din Nepal”, a povestit Köllő Katalin, directoarea firmei care deţine cea mai mare fabrică de pâine din bazinul Gheorgheni. Mai spune că singurul motiv pentru care au angajat personal din afara ţării, este că nu au găsit muncitori pe piaţa locală. „La fel ca foarte multe firme din România, avem şi noi probleme cu forţa de muncă, din păcate, brutari se găsesc foarte greu. Am dat anunţuri de angajare şi în Harghita şi în afara judeţului, dar nu am găsit doritori. Cei calificaţi, cu experienţă, rămaşi în ţară sunt deja angajaţi. Şi ne-am decis să încercăm şi în afara ţării. Mai întâi, anul trecut am adus un brutar şef din Ungaria, care organizează toată producţia şi apoi i-am adus şi pe ei, nu să îi înlocuim pe angajaţii din zonă, ci să fie ajutoare pentru ei”, a detaliat femeia.

La început, cei doi muncitori străini au fost cazaţi, în chirie, într-un apartament din localitate. Dar proprietarii locuinţei au fost ameninţaţi de o parte dintre localnicii revoltaţi de prezenţa străinilor în comuna lor; aşa că le-au spus patronilor că nu vor să aibă probleme. Acum, Piumal şi Amahinda stau în comuna Lăzarea, dar patronii le caută un apartament în Gheorgheni, din cauză că şi „proprietara casei unde stau în prezent a fost ameninţată”, mărturiseşte directoarea fabricii. „Nu mai suntem în Evul Mediu, suntem în 2020 şi cred că oamenii ar trebui să fie mai înţelegători şi mai buni. Nu înţeleg comportamentul anti-uman de care dau dovadă şi ce au împotriva acestor oameni din Sri Lanka? Sunt la fel ca noi, sunt şi ei oameni, sunt oameni buni, care vor să trăiască. În Sri Lanka câştigă 60 de dolari, aici, la noi, salariul minim, înseamnă foarte mulţi bani pentru ei şi au venit ca să poată să îşi susţină familia. Pur şi simplu nu înţelegem atitudinea lor, nu înţelegem ce vor să facă, ei cred că sunt migranţi şi nu înţeleg că sunt angajaţi legal, sunt muncitori din afara ţării, nu sunt oameni răi, sunt oameni educaţi. Ei cred că sunt o ameninţare pentru satul lor. Nu ştim cum să procedăm mai departe, dar vrem să continuăm colaborarea cu ei”, a continuat Köllő Katalin.

Piumal şi Amahinda nici nu realizează ce val de indignare a stârnit simpla lor prezenţă la Ditrău. Zâmbesc tuturor, salută pe fiecare şi îşi văd de treabă cu seriozitate şi recunoscători. Sunt apreciaţi de colegi şi se înţeleg bine, chiar dacă o fac prin semne, pentru că prea puţini cunosc limba engleză.

„Sunt muncitori, se pricep, precis au făcut curs de calificare, iar metoda de făcut pâine e aceeaşi în toată lumea. Ca oameni sunt foarte de treabă, sunt ruşinoşi acum, la început, că sunt veniţi proaspăt, de două săptămâni, dar sunt sociabili, curaţi, îşi văd de treabă. Chiar îi apreciez. Şi eu am lucrat în străinătate, am fost în Germania, dar am fost primit bine, nu s-au făcut discriminări, cum se întâmplă cu ei. Nu ar trebui să existe aşa ceva”, spune Mircea Moldovan, un muncitor originar din Topliţa. În sprijinul celor doi sri-lankezi sare şi Szabó Ödön, un muncitor de loc din Gălăuţaş. „Nu este nicio diferenţă între noi şi ei, e ok să muncim împreună. (…) Nu e normal ceea ce fac. Ar trebui să vină să lucreze cu ei cei care scriu mesaje pe pagina de socializare, să vină, să muncească şi după aia să condamne pe cineva. Indiferent ce fel de naţiune, de unde sunt, sunt oameni ca şi noi şi, exact ca şi noi, şi ei merg în străinătate, la muncă”, este de părere acesta.

„Revolta” unora a mers până într-acolo, încât s-a creat şi un grup pe Facebook – „Migránsmentes Ditrót akarunk” (Vrem un Ditrău fără migranţi – n.a.), unde cine doreşte, îşi exprimă public năduful, incită la ură, înfierează pericolul afluxului de migranţi. Dar există şi persoane care le iau apărarea „vinovaţilor” fără vină.

Preotul romano-catolic Biró Károly relatează că temerile sătenilor îşi au originea în 1986, când s-a produs un conflict între comunitatea romă, „oameni de altă cultură”, şi populaţia maghiară autohtonă, soldat cu uciderea unui localnic. „Cei care erau atunci tineri, acum sunt maturi şi încă mai simt vie durerea şi experienţa prin care au trecut. (…) Cererea noastră este ca să ne dea înapoi siguranţa în care am trăit şi până acum, ca să nu ne mai fie frică de ce se va întâmpla. Nu de cei doi ne e frică, ci de faptul că este perturbată siguranţa noastră”, a declarat slujitorul Domnului.

Deák Francisc reclamă că străinii aduşi ca forţă de muncă în Ditrău vor schimba cultura locală. „Noi avem cultura noastră aici, în zona noastră, aia secuiască, ungurească, românească, avem cultura noastră, să nu vină cu cultura din Nepal aici. Dacă ascultăm televizorul, în Germania, în Franţa, sunt oameni care de 100 şi ceva de ani stau acolo, prima dată s-au dus 10, 20, 30 şi acum sunt cartiere unde nu are curaj nici miliţianul să intre, le violează femeile. Cultura aia vrea să aducă aici şi femeile noastre, copii noştri să nu mai poate să iasă”, a explicat bărbatul. Nu l-a convins nici faptul că unul dintre bărbaţii veniţi din Sri-Lsnka este catolic, ca şi el. „Nu mă interesează. Astăzi vin doi, mâine vin şapte, după aia pentru ei trebuie şcoală, biserică şi după aia …. Să rămânem noi aici, secuii, românii, ăştia care suntem aici”, şi-a susţinut cu tărie punctul de vedere.

Un alt protestatar îi ţine hangul: „Nu avem nicio obiecţie împotriva celor doi oameni, dar vor aduce din ce în ce mai mulţi şi vedem ce se întâmplă peste tot în Europa. Nu este rasism, dar ne e frică de acţiunile pe care ar putea să le facă, am vrea să prevenim ce se întâmplă acolo, că nu o să mai putem lăsa copiii afară, o să ajungem să fie deranjaţi (străinii – n.a.) şi de crucea de pe biserică”.

Continuând să brodeze pe subiect, discursurile capătă o notă de burlesc exagerat. Şi Anton s-a aflat printre protestatarii care a pichetat Primăria. „Noi vrem să rămânem aşa dacă se poate”, îşi expune dorinţa bărbatul, „şi dacă se întâmplă ceva, să ne spună şi nouă, să facă o şedinţă primarul şi să anunţe oamenii şi să ne întrebe dacă vrem”.

Primarul comunei Ditrău, Puskáş Elemér, le explică jurnaliştilor că la mijloc este o confuzie care s-a creat în mentalul colectiv. „Aş preciza că nu sunt emigranţi, sunt muncitori aduşi legal. Populaţia şi oamenii aşa cred, că sunt emigranţi şi din această confuzie a ieşit această problemă neplăcută în comună, pe care vrem să o rezolvăm cât de liniştit, pentru că nu ne lipseşte”. Nu ştie despre ameninţările la adresa celor care au găzduit muncitori străini, dar ştie sigur că „oamenii sunt îngrijoraţi de ceea ce văd în mass media, că vin migranţii, ce fac cu localnicii şi de aceea a izbucnit de această problemă”. Potrivit edilului, locuitorii ar fi fost „instigaţi” de alţi localnici, plecaţi la muncă în străinătate. „Şi ei sunt muncitori, ori în Germania, ori în Vest, undeva, şi ei au fost cei care i-au instigat pe cei de acasă, că vin ăştia, vă atacă, vă ia nu ştiu ce. Încă nu ştiu cum putem rezolva, voi vorbi cu şeful brutăriei, cu proprietarii, să rezolvăm această problemă, pentru că e neplăcută şi pentru noi, şi pentru comună”, a conchis primarul Ditrăului.

Nemulţumiţii se vor întâlni din nou sâmbătă, la ora 10:00, pentru a cere stoparea oricărui demers de angajarea a persoanelor străine în localitate. „Noi îi iubim pe străini şi îi primim ca oaspeţi”, spunea preotul din Ditrău. Atât.

Mulţi, foarte mulţi harghiteni au luat calea străinătăţii în ultimii ani, lăsând sate întregi în seama bătrânilor şi copiilor. Scopul lor a fost aidoma cu al celor doi sri-lankezi, să câştige un ban cinstit. Nu au fost huliţi, jigniţi, alungaţi fără să aibă altă vină decât că sunt străini, călători prin lume pentru o soartă mai bună, de vreme ce nu vor să se întoarcă acasă prea curând. În spatele unei atitudini arogante se ascunde de cele mai multe ori un sentiment al valorii de sine exacerbat – „noi avem cultura noastră aici, aia secuiască, ungurească, românească, să nu vină alţii cu cultura lor” – lipsit de toleranţă faţă de tot ceea ce este străin, încremenit în zona de confort. Vrem, nu vrem, lumea se schimbă şi cine nu ţine pasul, eşuează. Investitorii nu bat pasul pe loc. Demersurile lor nu sunt agreate? Pleacă în altă parte, odată cu locurile de muncă, odată cu banii şi beneficiile pe care le aduc comunităţii, într-un judeţ în care economia pâlpâie. Şi au tot dreptul, pe banii lor, să aleagă.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.