Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Servicii integrate pentru comunităţile vulnerabile | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 28 martie 2024
Home » Societate » Servicii integrate pentru comunităţile vulnerabile
Servicii integrate pentru comunităţile vulnerabile

Servicii integrate pentru comunităţile vulnerabile

  • Bíró Barna Botond, Consiliul Judeţean Harghita: „Trebuie să identificăm, să comunicăm şi să găsim soluţii pentru comunităţile locale vulnerabile; dacă nu intervenim, problemele cresc!”

Grupul de lucru privind combaterea sărăciei profunde din cadrul Consiliului Judeţean (CJ) Harghita continuă eforturile pentru dezvoltarea unei societăţi incluzive, prin acordarea de servicii integrate comunităţilor vulnerabile din judeţ.

Activităţile desfăşurate la finele săptămânii trecute au debutat cu prezentarea studiului „Diagnostic teritorial privind comunităţile de romi din Regiunea de Dezvoltare Centru”.

Între invitaţii de calibru ai întâlnirii s-a aflat Bogdan Suditu, conferenţiar universitar doctor în cadrul Departamentului de Geografie Umană şi Economică al Facultăţii de Geografie a Universităţii Bucureşti, expert în planificare urbană şi politici de locuire şi autorul unei cercetări la nivel naţional cu privire la aşezările informale din România, pe baza căreia Guvernul României a aprobat, în cursul verii, Strategia Naţională a Locuirii (SNL) pentru următoarea perioadă.

Asigurarea cadrului instituţional, de reglementare şi de finanţare pentru susţinerea locuirii incluzive, îmbunătăţirea accesului la locuinţe şi condiţii de locuire adecvate, sigure, reziliente, durabile şi la preţuri accesibile pentru toate categoriile de persoane, construirea de locuinţe sociale pentru persoanele ce provin din grupuri vulnerabile, categorii expuse riscului de excluziune socială şi marginalizate reprezintă principalele obiective ale acesteia.

Prezentarea Strategiei Naţionale a Locuirii a fost urmată de expunerea iniţiativelor de îmbunătăţire a situaţiei aşezărilor informale în localităţile din judeţul Harghita care au câştigat proiecte aferente investiţiilor prin Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi a oportunităţilor de finanţare pentru  îmbunătăţirea situaţiei aşezărilor informale. Aşezarea informală este definită ca grupare de minimum trei unităţi destinate locuirii dezvoltate spontan, ocupate de persoane sau familii care fac parte din grupuri vulnerabile şi care nu au niciun drept asupra imobilelor pe care le ocupă, situate de obicei la periferia localităţilor urbane sau rurale, care cuprind de obicei locuinţe improvizate, realizate din materiale recuperate şi/sau locuinţe realizate din materiale de construcţii convenţionale, care prin localizarea şi caracteristicile socio-demografice generează excluziune, segregare şi marginalizare socială, unele dintre acestea punând în pericol siguranţa şi sănătatea locuitorilor lor.

În partea a doua a evenimentului, lucrările întâlnirii s-au desfăşurat pe patru ateliere de lucru, având ca teme Educaţia, Sănătatea, Locuirea şi infrastructura şi Capacitatea de acţionare a comunităţilor de romi, la care au participat în jur de 90 de specialişti de la diferite instituţii – Direcţia de Sănătate Publică, Inspectoratul Şcolar Judeţean, reprezentanţi ai primăriilor din judeţ, mediatori sanitari, mediatori comunitari, specialişti care activează pe teren – mai bine de o treime dintre aceştia fiind de etnie romă.

„Prin intermediul acestor ateliere am dorit să contribuim la întocmirea strategiei cu privire la integrarea comunităţilor de romi din Harghita şi am discutat şi despre demersurile care trebuie să urmeze. Un lucru foarte, foarte important din punctul meu de vedere este că în ultimii doi ani s-au produs o serie de schimbări în comportamentul politicienilor, al instituţiilor locale în cadrul acestei tematici, percepţiile s-au schimbat. Nu neapărat datorită nouă, dar sper că am contribuit şi noi la această schimbare. Este o tematică foarte importantă, care trebuie pusă pe masă, pentru că ştim bine că până acum a fost băgată sub preş în diferite părţi ale ţării şi în judeţul Harghita. Suntem foarte bucuroşi de deschiderea care există în momentul de faţă, avem o colaborare foarte bună cu instituţii la nivel naţional şi de specialitate, cu care o să continuăm să planificăm şi să elaborăm metodologii, studii, strategii, soldate şi cu paşi concreţi”, ne-a declarat Lóránd András, coordonatorul Grupului de lucru al Consiliului Judeţean Harghita privind sărăcia profundă.  

La evenimentul organizat în cadrul Programului INTERREG – „Dream Road”, prin care se doreşte incluziunea socială a comunităţilor marginalizate şi dezvoltarea competenţelor, inclusiv a celor digitale ale acestora, a participat şi conducerea Consiliului Judeţean Harghita, reprezentată de preşedintele Borboly Csaba şi de vicepreşedintele Bíró Barna Botond.

„Trebuie să identificăm, să comunicăm şi să găsim soluţii pentru comunităţile locale vulnerabile; dacă nu intervenim, problemele cresc! Datorită activităţii Grupului de lucru pe tema sărăciei profunde al Consiliului Judeţean Harghita, coordonat de Lóránd András, în ultimii doi ani am reuşit să obţinem informaţii importante privind situaţia din teren în ceea ce priveşte comunităţile vulnerabile. M-am bucurat să aflu că judeţul Harghita este fruntaş în demersurile de identificare a aşezărilor informale, pentru că prin acest rezultat suntem trataţi cu prioritate în accesarea fondurilor. Astfel,  populaţia din aceste aşezări va avea acces la locuinţe şi condiţii adecvate de locuire. (…) Trebuie să o facem, pentru a le asigura celor care trăiesc acolo integrarea în societate”, a concluzionat Bíró Barna Botond.

Potrivit coordonatorului Programului INTERREG „Dream Road”, Lóránd András, despre problemele cu care se confruntă comunităţile de romi din Harghita s-ar putea vorbi zile în şir. Sărăcia extremă, condiţiile de viaţă precare, discriminarea pe piaţa muncii, excluziunea socială, izolarea şi nu în ultimul rând nivelul de educaţie scăzut continuă să fie obstacole majore în promovarea incluziunii sociale a celei mai mari şi controversate comunităţi din Europa.

În Harghita, trăiesc 20.500 de etnici romi, reprezentând 6,5% din populaţia judeţului. Aproape jumătate dintre aceştia trăiesc în comunităţi segregate, dar nu toţi în sărăcie profundă. Există, de pildă, comunităţi de romi unde există o dezvoltare infrastructurală incredibilă, deşi membrii acestora continuă să trăiască segregaţi – la Zetea, la Praid, la Satu Mare, Eliseni, Şimoneşti, la Sânsimion; potrivit unui studiu realizat în 2020, la Praid nu există prea mari diferenţe între comunitatea romă şi cea maghiară. „Şi mai sunt comunităţi de romi care au ajuns atât de sus încât unele comunităţi maghiare le-ar putea lua ca exemplu, sunt foarte mulţi romi care, în pofida inegalităţilor structurale, au ieşit din această groapă prin forţele proprii”, menţionează sociologul Kiss Tamás de la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale din Cluj-Napoca, membru al Grupului de lucru al CJ Harghita, autorul unui studiu în domeniu.

De cealaltă parte, există dominanţa sărăciei profunde şi aceste puncte „fierbinţi” sunt în zona Atid, la Tăietura, la Beteşti în zona Cristur, Porumbenii Mari, Cozmeni, în municipiul Gheorgheni pe străzile Carpaţi şi Cărămidăriei sau în cartierul Târgului din Topliţa. Aceste comunităţi de romi trăiesc în condiţii improprii, separaţi de restul societăţii, în ceea ce specialiştii numesc „ghetouri”.

Dar există şi un strat semnificativ al comunităţii de romi din judeţ care s-a angajat pe o cale ascendentă din punct de vedere social, conform studiului citat.

Grupul de lucru privind combaterea sărăciei profunde a fost înfiinţat în noiembrie 2020 în cadrul Consiliului Judeţean Harghita, iar activitatea acestuia se concentrează pe găsirea oportunităţilor de dezvoltare a calităţii vieţii comunităţilor care se confruntă în continuare cu sărăcia extremă.

Lóránd András: „Pe un om care trăieşte azi pe stradă nu îl poţi muta mâine într-un hotel de patru stele”

L-am întrebat pe coordonatorul Grupului de lucru al Consiliului Judeţean Harghita privind sărăcia profundă dacă acuzaţiile celor 14 ONG-uri care condamnă Primăria Miercurea-Ciuc pentru condiţiile din containerele în care au fost mutaţi sinistraţii incendiului din 2021 de la Şumuleu-Ciuc sunt justificate sau nu.

„Situaţia, condiţiile în care aceşti oameni au trăit înaintea incendiului din 7 ianuarie 2021 erau sub orice critică, aveau doar un singur robinet de apă pentru tot teritoriul, de la care se alimentau peste 200 de persoane. Situaţia acestor familii, care s-au mutat recent înapoi, este mult mai bună acum, decât a fost înaintea incendiului. În momentul de faţă conducta de apă este acolo, în fiecare container în care locuiesc familiile de romi este apă curentă şi alte utilităţi şi este în curs de procesare introducerea apei şi în casele care au mai rămas în picioare după foc. Containerele în care au fost mutaţi romii sunt dotate şi cu baie şi cu încălzire, camerele sunt mobilate, dispun de cele necesare, eu spun că actualele condiţii care li se oferă sunt mult mai bune decât înainte. Doar că, ştim bine cu toţii, acestea nu sunt rezolvări finale. Însă, pe baza posibilităţilor pe care le are primăria sau comunitatea, eu consider că este mai bine decât ceea ce a fost, decât ceea ce au avut romii de la Şumuleu înainte de incendiu.

Şi încă un lucru foarte important de reţinut, care vine din partea unui specialist: atunci când vorbim despre locuire, despre dezvoltarea segregatelor, orice fel de intervenţie socială nu se poate întâmpla, nu este bine să fie dezvoltată în trepte mari, deoarece în cele mai multe cazuri faci mai multe necazuri decât bine. Pe un om care trăieşte azi pe stradă, nu îl poţi muta mâine într-un hotel de patru stele; diferenţa de confort între cele două este uriaşă şi nu poate fi înţeleasă şi înghiţită dintr-o dată. Nu faci bine nici familiei şi nici nu rezolvi situaţia. Astfel de demersuri trebuie făcute gradual şi de aceea eu consider că la Şumuleu primul pas s-a întâmplat, prima treaptă este în regulă, doar că necesită şi următorii paşi. Dar nu este nici uşor, nici ieftin şi nici nu se pot face imediat. Este un demers costisitor, de lungă durată, care necesită inclusiv schimbarea legislaţiei în domeniu”, a explicat Lóránd András, coordonatorul Programului INTERREG „Dream Road”.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.