Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- Importurile masive din alte state ale Uniunii Europene, organizarea slabă a producătorilor, accesul greu al agricultorilor simpli la hipermarketuri şi creşterea preţurilor la combustibil, îngrăşăminte chimice şi pesticide sunt doar câteva dintre cauze
Suprafaţa cultivată cu cartofi a înregistrat o scădere semnificativă în judeţul Harghita în ultimul deceniu, printre cauze numărându-se importurile masive din alte state ale Uniunii Europene şi creşterea costurilor de producţie.
Potrivit unui material informativ făcut public de reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură Judeţene (DAJ) Harghita în contextul şedinţei de marți a Colegiului prefectural, suprafaţa destinată cartofului, care este cultura de bază a judeţului, a scăzut în mod constant în ultimii ani. Dacă în urmă cu 11 ani suprafaţa totală cultivată cu cartofi era de 14.500-15.000 de hectare, în 2024 aceasta a scăzut la 6.100 de hectare. Cauzele sunt multiple, spun specialiştii, fiind vorba în principal despre scăderea consumului pe cap de locuitor, creşterea producţiei medii la hectar, importurile masive din alte ţări ale Uniunii Europene, organizarea slabă a producătorilor, accesul greu al agricultorilor simpli la hipermarketuri şi creşterea preţurilor la combustibil, îngrăşăminte chimice şi pesticide.
Potrivit materialului DAJ Harghita, scăderea suprafeţelor destinate cartofului se observă mai ales în rândul producătorilor mici, care reduc culturile tot mai mult, cultivând numai pentru consumul familiei şi pentru furajare. În cazul producătorilor mari nu este constatată o astfel de scădere, aceştia având alte posibilităţi de depozitare, sortare şi valorificare a producţiei.
Scăderea suprafeţei cultivate cu cartofi este compensată parţial cu cultura cerealelor, dar mai ales a plantelor furajere perene. O scădere semnificativă a fost înregistrată şi în cazul unei alte culturi importante, sfecla de zahăr, în prezent existând în judeţ doar 77 de hectare cultivate, mult mai puţine decât în urmă cu opt ani, când erau 350 de hectare sau înainte de 1990, când suprafaţa totală era de peste 1.000 de hectare. Suprafaţa cultivată cu porumb boabe se menţine aproape de nivelul anilor trecuţi, arătând o creştere nesemnificativă, dar este redusă faţă de posibilităţi din cauza pagubelor provocate de animale sălbatice. În schimb, cultura porumbului siloz şi a lucernei se extinde din ce în ce mai mult în rândul producătorilor agricoli care deţin ferme zootehnice. Totodată, în ultimii ani au crescut suprafeţele cultivate cu arbuşti fructiferi (coacăz negru, zmeură, afine).
Reprezentanţii DAJ Harghita au precizat că în locul programului de minimis pentru susţinerea producţiei de usturoi, respectiv a producţiei de tomate în spaţii protejate a fost instituită, conform unei ordonanţe de urgenţă din acest an, o schemă de ajutor de stat pentru compensarea parţială a pierderilor la cultura de tomate în spaţii protejate şi cultura de usturoi, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Acest ajutor de stat a fost atractiv pentru 8 cultivatori de usturoi şi 9 cultivatori de tomate, iar la „Programul de susţinere a producţiei de cartof de consum” participă 351 producători cu o suprafaţă totală de aproximativ 1.340 de hectare.
Achiziţionarea carburanţilor necesari pentru lucrările de înfiinţare şi întreţinere a culturilor în această primăvară s-a făcut la preţul integral practicat la staţiile de distribuire a carburanţilor, dar se va subvenţiona ulterior prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Procesele vegetative ale culturilor de câmp se desfăşoară normal, starea de vegetaţie se menţine bună la toate culturile. Cerealierele de toamnă (orz şi grâu) parcurg fazele de înspicare, cu o stare de vegetaţie a plantelor bună. Cerealierele de primăvară parcurg faza de burduf şi alungire a paiului. La sfecla de zahăr şi porumb apar primele perechi de frunze. Cartofii se află în diferite faze de vegetaţie, în funcţie de perioada plantării, existând culturi plantate mai devreme, care se află în faza de dezvoltare a tufei, dar sunt şi culturi în faza de răsărire. Condiţiile climatice sunt favorabile pentru dezvoltarea plantelor, iar în această perioadă se efectuează lucrările de întreţinere a culturii, tratamentele pentru combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor. Având în vedere precipitaţiile din ultima perioadă, au fost emise deja buletine de avertizare deoarece condiţiile climatice au favorizat dezvoltarea bolii mana cepei şi a rapănului, a făinării la măr şi păr, a bolilor foliare la cerealele păioase de toamnă şi primăvară şi a fost deja emisă avertizare şi pentru mana cartofului.
În materialul informativ prezentat de reprezentanţii DAJ Harghita se mai arată că toamna anului 2023 a fost deficitară din punctul de vedere al precipitaţilor, iar anul acesta au fost doar câteva zile în care în lunile ianuarie şi februarie zăpada a acoperit parţial culturile de toamnă. Culturile semănate în toamnă au răsărit bine (în special grâul şi orzul), au fost suficient dezvoltate, cu toate că au fost câteva zile cu temperaturi de -15 grade Celsius şi fără acoperire suficientă de zăpadă, iar gerul a afectat partea aeriană a plantelor în unele zone mai joase. Totuşi, 97% dintre culturi au rămas cu o densitate normală, iar cu ploile din aprilie-mai (suficiente pentru cereale) s-au dezvoltat foarte bine, au mai precizat reprezentanţii DAJ Harghita.
EMIL GROZA
