Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Rezultatele unui amplu proiect privind reabilitarea zonelor umede şi a turbăriilor din Regiunea Centru, prezentate la Miercurea-Ciuc în cadrul unei conferinţe de specialitate | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 26 februarie 2024
Home » Agricultură/Ecologie » Rezultatele unui amplu proiect privind reabilitarea zonelor umede şi a turbăriilor din Regiunea Centru, prezentate la Miercurea-Ciuc în cadrul unei conferinţe de specialitate
Rezultatele unui amplu proiect privind reabilitarea zonelor umede şi a turbăriilor din Regiunea Centru, prezentate la Miercurea-Ciuc în cadrul unei conferinţe de specialitate

Rezultatele unui amplu proiect privind reabilitarea zonelor umede şi a turbăriilor din Regiunea Centru, prezentate la Miercurea-Ciuc în cadrul unei conferinţe de specialitate

Câteva zeci de specialişti au participat, ieri, la Miercurea-Ciuc, la o conferinţă ştiinţifică pe tema unui amplu proiect, finanţat din fonduri norvegiene, privind reabilitarea zonelor umede şi a turbăriilor din Regiunea Centru, derulat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane (ICDCRM) din municipiul reşedinţă de judeţ.

„Este un program foarte îndrăzneţ al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, un program care a început undeva în 2012-2013 prin analiza şi evaluarea turbăriilor degradate la nivel naţional. În prima etapă, practic, a fost o evaluare pe teren care a clasificat turbăriile în funcţie de gradul de eutrofizare, gradul de degradare a acestora. În etapa a doua s-a continuat finanţarea tot pe fonduri norvegiene, prin mecanismul SEE şi s-au selectat turbăriile cele mai degradate din ţară, respectiv s-a făcut o împărţire a acestora pe trei regiuni: zona de nord-est a ţării, zona Suceava-Maramureş, zona de nord-vest şi regiunea de centru a ţării. Prin aceste proiecte se doreşte reabilitarea efectivă a turbăriilor ştiind foarte bine că acestea au un rol esenţial în ecosistemele terestre, practic sunt cele mai mari sechestratoare de carbon, respectiv creează un microclimat specific care ajută la ciclul apei în natură – evapotranspiraţia. Cantitatea evaporată de plante şi de animale creează aşa-numitele ploi locale care ajută, bineînţeles, mai ales în depresiunile acestea intramontane închise la circuitul apei în natură, respectiv la menţinerea sănătoasă a ecosistemelor naturale, ecosistemelor de depresiune, ecosistemelor montane.

Lucrările care s-au făcut în concret pe teren au fost lucrări de îndiguire sau lucrări de corectare torenţi, ravene, rigole. Asta înseamnă că s-au creat nişte mini-baraje prin care s-a oprit scurgerea apei din turbărie, respectiv s-a trecut la eliminarea vegetaţiei invazive din turbărie, monitorizare şi, nu în ultimul rând, recolonizarea anumitor tipuri de plante specifice turbăriilor. Au fost aduse din zone neafectate, zone din afara turbăriilor, zone din afara ariilor naturale protejate şi au fost recolonizate în zonele de turbărie, respectiv a fost urmărită evoluţia acestora”, a declarat presei directorul ICDCRM, Szep Robert. Acesta a precizat că au fost derulate mai multe activităţi de reabilitare şi mai multe zone în judeţul Harghita, între care şi în Turbăria Luci, care se întinde pe o suprafaţă semnificativă.

„Aici am construit nişte podeţe, nişte trasee turistice pentru un turism responsabil, eliminarea vegetaţiei invazive, acolo unde s-a putut, respectiv am instalat nişte capcane feromonale, în vederea stopării sau diminuării efectelor dăunătorilor de scoarţă asupra vegetaţiei forestiere, vegetaţiei de conifere din zona de turbă. Ştim foarte bine că impactul şi în zona Tuşnad – Mohoş, în Rezervaţia Mohoş respectiv, şi în Rezervaţia Luci este destul de accentuat. Activitatea de eliminare a dăunătorilor va continua şi după proiect şi în perioada de post-monitorizare şi sperăm să reuşim să refacem ecosistemele acestea. Se văd deja rezultate pozitive. A crescut nivelul hidrostatic al apei în turbării, chiar în condiţiile în care, ştim foarte bine, de o lună de zile doar ieri a plouat. Cantitatea de precipitaţii a fost mult, mult sub media multianuală a lunii septembrie, respectiv a lunii august. Am instalat la mai multe turbării garduri electrice în vederea reducerii impactului păşunatului respectiv. Este şi o cerinţă GAEC (un pachet de conformare a condiţiilor de mediu pe anumite tipuri de intervenţii în agricultură, de reducere a păşunatului – n.r.). Şi este şi o cerinţă GAEC în ceea ce priveşte reducerea păşunatului în zonele umede. În condiţiile acestea, dacă mergem pe teren, se pot deja observa efectele pozitive ale activităţilor pe care le-am efectuat”, a precizat Szep Robert.

Directorul ICDCRM a menţionat că s-a intervenit, în cadrul proiectului, doar în cazul turbăriilor preselectare de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor ca turbării degradate, dar în afară de acestea sunt mai multe unde există probleme de mineralizare, de exemplu, de creştere a concentraţiilor de acizi, iar pentru a stopa acest fenomen, ar trebui efectuate nişte lucrări hidrotehnice mai de amploare pe cursul Oltului astfel încât să se creeze nişte sisteme de reţinere a apei, care să crească nivelul acesteia din sol şi astfel să se poată reduce pericolul de incendiu în zonele de turbă. Szep Robert a mai spus că vor fi derulate în continuare activităţile necesare chiar dacă se apropie iarna.

„Vom mai continua cu construcţia de micro-baraje până când se poate, până în luna decembrie. Până la ora actuală, am efectuat cam 85% din aceste lucrări, iar pe timpul iernii vom continua eliminarea vegetaţiei invazive, respectiv sunt zone în care doar în timpul iernii putem să intrăm pe ochiurile de apă ca să scoatem de exemplu stuful sau alte tipuri de vegetaţie”, a afirmat acesta.

Korodi Attila, primarul municipiului Miercurea-Ciuc: Vrem să facem o strategie energetică a municipalităţii

La conferinţa de specialitate a fost prezent, alături de reprezentanţi ai Ministerului Mediului, ai Ministerului Cercetării şi ai Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, care a declarat că este un moment important şi pentru oraş în condiţiile în care o instituţie de cercetare, „care după o foarte lungă perioadă nu şi-a găsit rostul în spaţiul cercetării, al ştiinţei şi al dezvoltării comunităţii, a reuşit să facă, cu o echipă nouă, o strategie foarte bine conturată prin care dezvoltarea a devenit vizibilă.

„Se vede dezvoltare prin aducerea unor tineri experţi care în domeniul biodiversităţii, al ştiinţelor agricole au început sau îşi încep activitatea şi îşi dezvoltă proiectele, dar şi prin faptul că institutul de cercetare poate fi un partener solid pentru zona administrativă, cum este Primăria Miercurea-Ciuc sau consiliului judeţean, cât şi pentru zona universitară, cum este Universitatea Sapientia. De ce spun lucrurile acestea? Fără o colaborare între instituţii nu vor exista rezultate palpabile nici în domeniul cercetării şi nici în alte zone administrative unde luăm decizii. Noi am pornit împreună la drum prin câteva proiecte norvegiene. De exemplu, municipiul Miercurea-Ciuc şi-a dezvoltat strategia pe schimbările climatice utilizând fonduri norvegiene, o strategie care nouă ne este destul de utilă. Acea strategie a fost unul din vectorii principali care au stat la baza aprobării noii strategii de dezvoltare a oraşului sau va fi unul dintre vectorii principali care ne vor ajuta să definim strategia pe energie. Noi vrem să facem o strategie energetică a municipalităţii, care înseamnă nu numai o strategie pentru instituţiile publice, ci pentru toată comunitatea. Adică sunt proiecte care dacă sunt bine implementate aduc după aceea plus valoare adăugată pentru diferite activităţi pe care le dezvoltăm. Şi această temă pe care astăzi o vedem deja într-o abordare matură, cu prezentări de rezultate, este importantă şi pentru noi.

Avem cel puţin o zonă similară celei cercetate şi analizate de către echipa de proiect în municipiul Miercurea-Ciuc pe care vrem în următorii ani de zile să o introducem într-un circuit educaţional, de recreere. O turbărie, o zonă mlăştinoasă care ar trebui reabilitată, este în inima oraşului şi căutăm nu numai fonduri dar şi resurse pentru a achiziţiona terenul şi după aceea de a dezvolta proiecte. Nu este uşor. Eu cred că aceste proiecte de soft policy pe care le vedem şi astăzi sunt undeva mai în spate faţă de cele prioritate ale României şi cele privind dezvoltarea comunităţilor, dar impactul acestor proiecte este enorm şi atunci eu cred că statul poate să ajute aceste proiecte nu prin finanţarea efectivă a derulării acestora, pentru că poate comunităţile locale au deja surse financiare destule, ci prin ajutor financiar pentru achiziţionare de terenuri care sunt în proprietate privată şi care reintroduse în circuitul public vor genera automat proiecte viabile şi reabilitări adevărate necesare”, a spus Korodi Attila.

Specialiştii prezenţi la conferinţa din Miercurea-Ciuc vor efectua astăzi şi mâine vizite la mai multe turbării din zonă. În total, 12 turbării şi zone umede din Regiunea Centru sunt reabilitate în cadrul proiectului. Proiectul „Restaurarea zonelor umede şi turbăriilor din Regiunea de Centru” este implementat în perioada 2022-2024, având un buget total de peste 852.000 de euro prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE) 2014-2021.

EMIL G.

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.