Relaţiile inter-etnice şi turismul | Informația Harghitei - jurnal independent
miercuri , 8 decembrie 2021
Home » Economic » Relaţiile inter-etnice şi turismul
Relaţiile inter-etnice şi turismul

Relaţiile inter-etnice şi turismul

Concluzia unei dezbateri: pentru dezvoltarea turismului harghitean este nevoie de un management al destinaţiilor turistice şi de o deschidere către românii din ţară

Cu ocazia Zilei Minorităţilor Naţionale din România, Departamentul pentru Relaţii Interetnice, împreună cu Centrul Cultural Judeţean Harghita şi Consiliul Judeţean Harghita au organizat o dezbatere a cărei temă a fost cultura, minorităţile şi turismul – Valorificarea culturii şi tradiţiilor minorităţilor naţionale în turism. La dezbatere au fost prezenţi preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, reprezentanta Autorităţii Naţionale pentru Turism, Roxana Niculescu, precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor de turism şi cultură din judeţ.

Ceea ce s-a desprins ca o concluzie unitară în urma acestei dezbateri a fost că dezvoltarea turismului harghitean nu se poate face dacă cei implicaţi în acest sector de activitate nu se vor orienta şi către populaţia vorbitoare de limba română, activităţile culturale din zonă neputând fi promovate la nivel naţional dacă românilor din ţară nu li se vor oferi şi pachete suplimentare de petrecere a timpului liber.

Borboly Csaba: „Să nu existe nici un program în domeniul cultural pe care să nu-l oferim şi către românii din ţară”

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, spunea că judeţul nostru poate fi interesant „pentru cei din Moldova, din Bucureşti, din afara Bazinului Carpatic, pentru că aici vorbim două limbi, sunt cel puţin două culturi, sunt multe lucruri care merită să fie vizitate şi eu cred că a cunoaşte obiceiurile altuia, din altă cultură, este, câteodată, de interes”.

„Eu cred că – continua acesta – pentru majoritatea ţării putem fi foarte interesanţi şi dacă vedem trendurile, în care se observă o deschidere către city break-uri, atunci noi, în centrul ţării, putem fi interesanţi atât pentru cei din Sibiu sau Cluj, cât şi pentru cei din Bucureşti, Iaşi. Şi cred că, dacă aici evenimentele noastre vor fi bine popularizate, atunci vom avea rezultate care por fi şi numărate, pentru că altfel nu are rost susţinerea turismului”.

Acesta mai arăta faptul că pe lângă Rusaliile catolice şi lăsata secului care aduc mulţi turişti, în judeţ sunt multe alte activităţi culturale, dar care trebuie completate cu alte programe care să le ofere turiştilor posibilitatea de a vizita regiunea şi nu a se rezuma doar la o singură zi. Şi încă un lucru important, sublinia Borboly Csaba, este ca aceste evenimente să fie promovate din timp şi să nu fie trimis programul manifestărilor cu două-trei zile înainte.

„Avem evenimente în domeniul cultural care pentru români ar fi foarte interesante. Dacă drumurile, încet-încet, vor fi reparate şi se vor construi autostrăzile, atunci va fi mult mai uşor să aducem pentru un weekend oameni şi să umplem locurile de cazare dacă putem elabora aceste programe. Şi din acest motiv este bună şi această discuţie de astăzi. Eu asta aştept: să nu existe nici un program în domeniul cultural pe care să nu-l oferim şi către românii din ţară.

Eu asta v-aş ruga, dacă aveţi timp, să facem un pachet şi să-l oferim către românii din ţară. Măcar să stabilim obiectivele. Şi atunci eu pot să spun că la anul vă pun la dispoziţie oricâţi bani publici, indiferent dacă vorbim de ADI, microregiuni sau localităţi; dar măcar să vedem că 2017 pentru aceste 20 de evenimente aducem românii din ţară.

V-aş dori să încheiaţi acest program în aşa fel încât să definiţi măcar acele obiective pentru care dorim să invităm românii din judeţ, dar nu să fie o răcoritoare sau o farfurie de ciorbă, ci măcar 2 nopţi să doarmă aici”, conchidea preşedintele Consiliului Judeţean Harghita.

 „Dacă noi umplem turismul nostru cu tot felul de idei naţionaliste, atunci o să facem un turism slab”

Şi dr. Horváth Alpár, lector universitar în cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”, extensia din Gheorgheni a Facultăţii de Geografie, întreba că „dacă nu facem din site-ul nostru o versiune în limba română, atunci cum aşteptăm de la un turist român să se simtă bine într-o destinaţie turistică?”.

În cadrul dezbaterii, acesta a avut o prezentare despre patrimonializare şi diplomaţia turistică minoritară. El a vorbit despre impactul relaţiilor inter-etnice asupra turismului, despre ofertele date de către minorităţi turismului şi despre importanţa marketingului, managementului în acest sector de activitate.

În valorificarea turistică, spunea dr. Horváth Alpár, un rol important îl au tur-operatorii şi birourile care organizează excursii, iar ghizii „sunt nişte brokeri culturali care transmit între regiunea care trimite turiştii şi regiunea care primeşte turiştii”.

O primă concluzie trasă de acesta este că „dacă noi umplem turismul nostru cu tot felul de idei naţionaliste, atunci o să facem un turism slab”, actorul economic investind în locurile bune. Apoi, continua dr. Horváth Alpár, problema este că maghiarii din România se adresează maghiarilor din Ungaria, iar scopul e să se ajungă până acolo încât turismul din această zonă să nu se identifice numai cu autobuzele mari şi albe (n.a. – autocarele cu turiştii din Ungaria) care umblă prin judeţ.

„Eu spun că avem nevoie de o integrare profesională; sarcina e pe partea minorităţilor. Este treaba minorităţilor ca să prezinte majorităţilor comunitatea lor, iar asta nu se face fără respectul faţă de celălalt. Asta trebuie să se desfăşoare sub simbolul respectului reciproc.

Această diplomaţie minoritară turistică nu există, dar vorbesc despre ea fiindcă pentru existenţa acesteia avem nevoie de auto-organizarea societăţii minoritare”, spunea dr. Horváth Alpár.

 Este necesar un Management al Destinaţiilor Turistice

Csibi József, manager în cadrul unui cluster din regiune ce vizează Managementul Destinaţiilor Turistice, a subliniat faptul că dezvoltarea turismului nu se poate face fără un management pe măsură, fără un sistem, iar ofertele turistice să fie integrate într-un pachet atractiv pentru turist.

„Atractivităţile trebuie dezvoltate în aşa fel încât să fie competitive pe piaţă. Nu e suficient să avem o biserică, un punct de belvedere în pădure. Acestea trebuie să le dezvoltăm în aşa fel încât să se încadreze într-un lanţ de produse. S-a spus că Cetatea Mikó ar putea fi un punct de atracţie pentru regiune, dar trebuie pusă într-un circuit ori într-un sistem de card care să motiveze turiştii să o viziteze”.

Ca puncte slabe ale turismului harghitean, acesta amintea comunicarea şi lipsa implicării celor din domeniu. Şi dădea două exemple: pe de o parte, întreprinzătorii se plâng, dar nu merg la forumuri, ocazie cu care şi-ar putea exprima ofurile şi unde ar putea schimba ceva la nivel local; de asemenea, comunicarea interinstituţională este foarte slabă, iar atunci când se nasc idei de proiecte, acestea nu sunt prezentate la forumuri, ci sunt relatate în presă abia la final, astfel existând posibilitatea ca pentru ele să se muncească de două ori pentru că acel lucru a mai fost realizat de către altcineva înainte.

Un alt aspect negativ este cel al bucătăriei tradiţionale, în majoritatea restaurantelor găsindu-se doar mititei, grătare şi gordon bleu.

„Revenind la subiectul acestei zile – spunea Csibi József – patrimoniul cultural poate ajunge la turişti prin evenimentele organizate. Avem evenimente mari în ţinutul secuiesc pe care le organizăm, iar un astfel de eveniment este Ziua celor o mie de fete secuience; ne îmbrăcăm în straie secuieşti, mergem bem bere, mâncăm grătare şi venim acasă. Dar nici asta nu reuşim să le vindem concetăţenilor noştri. Deci românilor nu putem să le spunem decât veniţi în prima sâmbătă din iulie; nu putem să vindem aşa, trebuie să le oferim un program de weekend întreg, unde să vină să facă turism activ şi atunci poate ar participa şi la evenimentele organizate de noi”.

 Şase tipuri de turism în care România poate fi competitivă

Dacă reprezentanţii turismului şi ai culturii din judeţ au vorbit despre acest sector de activitate din punctul de vedere al regiunii, Roxana Niculescu, consilier în cadrul Autorităţii Naţionale de Turism, a prezentat direcţiile de dezvoltare turistică din România. Ea a precizat că au fost identificate 6 tipuri de turism în care România poate fi competitivă: turismul rural; circuitele culturale; turismul balnear şi de sănătate; city break-ul; turismul activ şi de aventură; turismul în natură.

În acelaşi timp, ea atrăgea atenţia asupra conservării patrimoniului, spunând că în turism nu trebuie să-ţi doreşti mai mulţi turişti decât obiectivul poate suporta.

La fel ca şi Csibi József, reprezentanta Autorităţii Naţionale de Turism preciza că sunt necesare organizaţiile de management a destinaţiilor turistice, iar pentru o anumită zonă să existe o singură strategie.

Consemnare de LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.