Provocările Ministerului Mediului, prezentate de Korodi Attila la Miercurea-Ciuc | Informația Harghitei - jurnal independent
miercuri , 21 octombrie 2020
Home » Agricultură/Ecologie » Provocările Ministerului Mediului, prezentate de Korodi Attila la Miercurea-Ciuc
Provocările Ministerului Mediului, prezentate de Korodi Attila la Miercurea-Ciuc

Provocările Ministerului Mediului, prezentate de Korodi Attila la Miercurea-Ciuc

Despre Strategia naţională pentru schimbările climatice, managementul deşeurilor, programul „Rabla”, revigorarea unor programe precum „Casa Verde”, finalizarea planurilor de management ale reţelei Natura 2000

 

Recent revenit în fruntea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, deputatul harghitean Korodi Attila a prezentat, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută în municipiul Miercurea-Ciuc, care sunt provocările instituţiei pentru perioada următoare.

Astfel, potrivit ministrului, anul acesta trebuie finalizată strategia naţională pentru schimbările climatice, în vederea calculării costurilor unor investiţii necesare pentru anii următori. „Trebuie să finalizăm, printr-un proiect început cu Banca Mondială, anul acesta, o analiză minuţioasă a strategiei naţionale pentru schimbările climatice, care să ne dea cifre exacte, calculabile pentru bugetul de stat, de investiţii necesare în anii următori, pentru politici de adaptare şi pentru politici de prevenire. Va fi veriga cea mai importantă a ministerului din punctul de vedere al politicilor publice. Totodată, Ministerul Mediului este implicat în crearea programelor sectoriale pentru programarea financiară 2014-2020, pentru că 20 la sută din toate programele operaţionale şi de dezvoltare rurală trebuie să vizeze politici de adaptare sau de prevenire pentru schimbările climatice”, a explicat Korodi Attila.

Un alt domeniu unde „va fi foarte mult de muncă anul acesta” se referă la gestionarea deşeurilor. Mai exact, datorită unei noi Directive din 2012, care a fost transpusă în legislaţia românească, trebuie să fie modificate zeci de hotărâri de Guvern şi zeci de ordine de ministru subsecvente. „Noua Directivă din 2012 a fost transpusă prin lege în legislaţia românească, dar subsecvent avem de modificat zeci de hotărâri de Guvern şi zeci de ordine de ministru, care vor reglementa pe fiecare tip de deşeu tot ce înseamnă activitatea managementului deşeurilor. Va fi o muncă foarte complexă şi care nu poate să fie încheiată foarte rapid. Pentru că avem probleme sistemice. (…) Avem tipuri de deşeuri pentru care nu avem capacităţi de reciclare în România. Chiar şi lângă Miercurea-Ciuc se adună tone şi tone de deşeuri, de hârtii speciale, anumite tipuri de plastic, sticlă spartă, colorată, care nu poate fi reciclată. Rezolvarea o putem face nu numai prin investiţii, ci şi prin reglementare”.

Ministrul Mediului doreşte să fie degrevat Fondul de mediu de proiecte care pot fi finanţate prin proiecte europene, pentru a putea fi revigorate unele programe importante, cum ar fi „Casa verde”.

„Proiectele pe care le avem în investiţii, de apă potabilă şi canalizare, dacă sunt compatibile cu programele europene să le ducem către fondurile europene, să degrevăm Fondul de mediu de bugete mari investiţionale în această zonă, pentru că, pur şi simplu, programele care au fost lansate sunt mult mai multe decât capacitatea financiară a instituţiei. Aş dori ca prin degrevarea instituţiei să redăm funcţionalitatea programelor de genul „Casa Verde”, care se adresează zecilor de mii de familii, programele care vizează zonele urbane, crearea de spaţii, coridoare pentru pietoni, pentru biciclişti, programe care vizează organizaţiile neguvernamentale şi alte programe care stau şi nu pot fi derulate din cauza lipsei fondurilor”.

Korodi Attila a spus că Ministerul Mediului are o responsabilitatea imensă în zona biodiversităţii, care „are o singură hibă, nu sunt finalizate planurile de management ale reţelei Natura 2000”. „La ora actuală, prin fonduri europene, s-au început pentru 40 la sută dintre aceste arii, sub categoria Natura 2000, să se dezvolte planurile de management. În noua programare financiară vom continua acest proces. Până când nu vom avea planul de management pentru fiecare arie, oamenii de acolo nu vor înţelege şi nu vor şti cum să se comporte ca agent economic, ca agricultor, fermier sau simplu cetăţean, faţă de reglementările de acum. De obicei, planurile de management aduc o claritate şi o linişte – vom susţine lucrul acesta – şi sper că aceste programe să se finalizeze”, a conchis Korodi Attila.

În legătură cu programul de reînnoire a parcului auto, ministrul şi-a exprimat speranţa că va reîncepe până la 1 aprilie. Însă va fi un sistem diferit, care va exclude certificatele în forma de hârtie. Se va lucra în baze de date electronice, sigure şi care să ajute să fie scoase din trafic rable, dar să fie reîmprospătat şi parcul auto.

 

n În semestrul acesta, finalizarea noului Cod silvic

Korodi Attila a explicat că de la ultimul său mandat în fruntea Ministerului Mediului au intervenit anumite modificări de organizare internă. Astfel, „Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice are în coordonare numai fondurile europene până în 2016. Implementare şi tot ce înseamnă programe începute la Administraţia fondului pentru mediu”. Iar ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură are mandat precis de a coordona aceste domenii, fiind şi ordonator de credite. Cu toate acestea, acesta a vorbit şi despre combaterea infracţionalităţii silvice, deoarece Garda Naţională de Mediu se află în subordinea sa şi are o colaborare „foarte bună” cu ministrul delegat. În acest sens a fost semnat un act de colaborare între Poliţie, Jandarmerie, Garda de mediu, ITRSV, pentru a avea o colaborare interinstituţională. „Practic, de un an de zile aceasta nu există. Şi trebuia să-i dăm şi o rigoare instituţională”.

Korodi s-a referit şi la noul Cod silvic, care speră să fie finalizat în acest semestru şi unde, prin legiferare, „să restrângem spaţiile în care infracţionalitatea se poate desfăşura – niciodată nu putem veni cu o lege prin care să o restrângem de tot”. „Interesul nostru este ca acest cod silvic să se finalizeze. De patru ani este în Parlament. Din fericire, am ajuns în ultima fază. Cu o colaborare deschisă cu parlamentarii cred că putem veni cu o soluţie, şi cred că una bună”.

De asemenea, ministrul Mediului a vorbit şi despre poziţia sa privind construirea de microhidrocentrale. „Aş dori să reînnoim poziţia noastră de a merge în direcţia de reglementare foarte strictă a acestor lucruri, cu diferenţieri în ceea ce înseamnă activitate în Parcurile naţionale, unde nici nu ar trebui. Aşa putem face ordine. A fost acest heirupism cu certificatele verzi, care se termină, din fericire. Presiunea nu mai există şi atunci oameni cu capul limpede pot să recalibreze reglementările pentru că e mult mai bine să avem microhidrocentrale decât să avem termocentrală cu lignit și cărbune care nu pot fi retehnologizate. Dar asta nu înseamnă că trebuie să cădem în extrema cealaltă”, a conchis ministrul.

Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.