Primarii localităţilor majoritar româneşti din Harghita afirmă că nu există diferende interetnice la nivel local

• „Toţi avem aceeaşi problemă: insuficienţa fondurilor pentru dezvoltarea localităţii”; „La noi, toată lumea suferă la fel: şi românul, şi maghiarul, şi cei de alte etnii cu care trăim paşnic aici din vechime”

Mihail Dumitru Tinca, primarul localităţii Voşlăbeni, care a găzduit cea mai recentă masă rotundă menită să identifice şi să găsească soluţii problemelor comunităţilor locale multietnice, la care au participat reprezentanţi din partea localităţilor Gălăuţaş, Sărmaş, Subcetate şi Voşlăbeni, afirmă că în comuna pe care o conduce nu au existat şi nici nu sunt divergente în privinţa convieţuirii interetnice sau chestiuni pe această temă care trebuie rezolvate.

„Problemele mai deosebite pe care le-au remarcat primarii sunt legate de necesitatea unei mai mari transparenţe la împărţirea banilor de la Consiliul Judeţean Harghita – şi nu numai în ce priveşte comunele româneşti, ci pe toate comunele din judeţ. În primă fază, ni s-a promis câte 400 de mii de lei pentru fiecare din cele şapte comune româneşti; eu vreau să o consider şi sper că a fost doar o primă discuţie, pentru că nevoia de bani va fi mult mai mare”, ne povesteşte primarul Mihail Dumitru Tinca.

Întrebat de ce sumă ar avea nevoie Primăria Voşlăbeni pentru a face faţă provocărilor din 2023, acesta a răspuns scurt: „nelimitată”.

În comuna Voşlăbeni trăiesc aproximativ 70% de cetăţeni români, în jur de 30% de etnici maghiari şi vreo 30 de etnici romi.

„La nivelul populaţiei din comuna noastră nu sunt probleme de convieţuire interetnică. Toţi avem aceeaşi problemă: insuficienţa fondurilor pentru dezvoltarea localităţii! Că dacă ar fi abundenţă de toate cele, n-am avea nicio problemă”, a clarificat primarul Tinca.

Un alt aspect remarcat de primari se leagă de modul de repartizare a banilor din Fondul la dispoziţia Consiliului Judeţean (CJ) Harghita constituit din cota de 6% din impozitul pe venit localităţilor cu populaţie majoritar românească din bazinul Gheorgheni.

Valentin Mîndru, primarul  localităţii Sărmaş, ne spune că majoritatea locuitorilor comunei sunt români (în jur de 80%), ponderea etnicilor maghiari este de aproximativ 17-18%, numărul etnicilor romi fiind „nesemnificativ”.

„La nivel local nu am avut niciodată probleme interetnice ori alte neînţelegeri. Astfel de probleme se iscă de sus, nu de jos. La nivel de judeţ depindem de sumele alocate de Consiliul Judeţean, iar împărţirea banilor de la Consiliul Judeţean nu are nicio logică. Să ne dea pe cap de locuitor de etnie maghiară atunci, măcar aşa ştim că avem de luat o anumită sumă, un leu de persoană să zicem, şi o să avem de luat în total 800 de lei. Că acum nu-i nici aşa, nici altminteri, nici pe cap de locuitor, nici pe bază de proiecte, nici pe nimic. De vreo doi ani încoace, cel puţin noi, comuna Sărmaş şi comuna Gălăuţaş, primim sumele cele mai mici. Anul trecut am primit 100 de mii de lei – o nimica toată. Asta este problema noastră şi este cea mai importantă prin consecinţele pe care le are. Altele nu sunt la nivel local, dificultăţi între etniile română, maghiară şi romă nu au fost niciodată aici, iar de când sunt eu primar, cu maghiarii din comună am avut şi avem o colaborare foarte bună”, ne explică domnul Valentin Mîndru.

Radu Ţăran, primarul comunei Gălăuţaş, dezminte, la rândul său, orice posibil zvon cu privire la existenţa unor disensiuni de natură interetnică în localitate.

„Aici trăiesc şi familii mixte, chiar şi eu am naş de cununie ungur. Majoritatea locuitorilor sunt români, 18-20% sunt maghiari şi în jur de 10-15 persoane sunt de etnie romă, dintre care cei mai mulţi se declară maghiari, ca să beneficieze de câte ceva din partea Guvernului Ungariei, pentru şcoală. Ne trebuie bani, la fel ca şi celorlalte localităţi, pentru că avem mare nevoie de ei. Avem cel puţin şase proiecte depuse spre finanţare prin PNRR, pentru care am şi semnat contractele, la care banii de consultanţă nu sunt eligibili şi greu ne vom descurca dacă se întâmplă ca anul trecut, când nu prea am fost ajutaţi de Consiliul Judeţean sub aspectul sumelor alocate din Fondul constituit din cota de 6% din impozitul pe venit”, ne spune primarul Radu Ţăran.

Anul acesta, comunei i s-au promis 400 de mii de lei din Fondul la dispoziţia Consiliului Judeţean Harghita constituit din cota de 6% din impozitul pe venit, care, potrivit primarului localităţii, „sunt mană cerească”.

„Suntem o comună săracă şi am muncit foarte mult să facem proiecte şi să accesăm bani prin PNRR, prin Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny” şi de la Fondul de Mediu. Undeva la zece proiecte am, prin care vin în Gălăuţaş în jur de 20 de milioane de lei”, precizează primarul comunei localităţii.

În afara consultanţei, primarii trebuie să acopere şi contribuţia unităţii administrativ-teritoriale în fiecare dintre proiecte, reprezentând lucrările neeligibile.

„Dacă nu primim ajutor financiar, toată lumea suferă la fel, şi românul, şi maghiarul, şi cei de alte etnii cu care trăim paşnic aici din vechime”, a adăugat primarul Radu Ţăran.

În cazul comunei Subcetate, situaţia stă puţin altfel: anul trecut primăria a beneficiat de suma promisă din cota de 6% din impozitul pe venit, alocată din Fondul la dispoziţia Consiliului Judeţean Harghita, însă înlocuirea podului peste Mureş pe DJ 153D – singura rută pentru traficul greu – trenează de ani buni.

Adus în anul 1967 de la Gălăuţaş la Subcetate şi utilizat pentru susţinerea căii ferate, podul de la intrarea în comuna Subcetate, aflat în prezent în stare avansată de degradare, continuă să se deterioreze de la o zi la alta. În prezent nu asigură nici condiţiile minime de siguranţă pentru circulaţia rutieră şi pietonală, expertul tehnic chemat să evalueze starea acestuia recomandând fără ezitare demolarea construcţiei şi ridicarea unui pod nou, cu lărgirea căii pe pod la dimensiunile de gabarit impuse de normele de proiectare actuale.

„Structura de rezistenţă a podului continuă să se degradeze; deja se vede armătura. În momentul în care podul actual nu va mai fi practicabil, traficul greu din localitate nu va avea alternativă”, atenţionează primarul comunei Subcetate.

Însă câtă vreme litigiul între Apele Române şi Consiliul Judeţean Harghita pe seama dreptului de proprietate asupra podului – care datează din 2018 – rămâne nesoluţionat, lucrările de reabilitare/înlocuire a podului nu pot fi scoase la licitaţie.

„Acolo problema este că a intabulat Consiliul Judeţean cursul de apă şi albia minoră, ceea ce nu este OK. Deci a intabulat şi podul, şi cursul de apă – o suprafaţă de 227 de metri pătraţi care de fapt trebuia să fie înscrisă în Cartea Funciară pe statul român, prin administrarea Administraţiei Naţionale Apele Române. Există un proiect pentru construirea unui pod nou, dar din această cauză Consiliul Judeţean nu demarează procedura de execuţie a lucrărilor de licitaţie pentru executarea lucrării, invocând acel litigiu, deşi există un aviz de la Apele Române care este valabil în momentul de faţă. Problema este în curtea Consiliului Judeţean, rezolvarea depinde de ei”, susţine primarul Vasile Rusu.

Primarii sunt nemulţumiţi şi de faptul că localităţilor cu majoritate românească nu le-au fost încă repartizate sumele promise la întrevederea cu conducerea Consiliului Judeţean Harghita, care a avut loc în prima decadă a lunii ianuarie 2023, tot în comuna Voşlăbeni. Ce-i drept, sumele nu au fost repartizate nici celorlalte localităţi, dar vorba românului: „cine s-a fript cu ciorbă, suflă şi-n iaurt”, iar „paza bună trece primejdia rea”.

„Modul de repartizare a acestor sume (din cota de 6% din impozitul pe venit – n.a.) lasă de dorit. Referitor la convieţuirea interetnică, nu avem probleme la nivel de localitate şi nu au fost nici în perioadele anterioare”, a adăugat primarul comunei Subcetate.

Potrivit primarului Vasile Rusu, în localitatea Subcetate s-au declarat de etnie romă 70 de persoane, care trăiesc în zona Filpea şi pe strada Erou Cotfas Marinel din localitate.

Consiliul Judeţean Harghita a fost reprezentat la întâlnirea cu primarii de doamnele Szász Katalin şi Dobos Erika şi de consilierul Ion Proca.

„Colaborăm cu cei din Educaţie şi Cultură, domenii care pot asigura în perspectivă o educaţie bună. Am avut multe întâlniri care au fost bine primite şi singura problemă care părea să fie nerezolvată era inexistenţa provocării dialogului”, a relatat consilierul Ion Proca.

Într-un comunicat al Biroului de presă al Consiliului Judeţean Harghita se precizează că în cadrul Programului multianual de cooperare interetnică şi bilingvism în administraţie al instituţiei se organizează mese rotunde care să atingă mai multe aspecte ale vieţii din comunităţile multietnice, cu scopul de a identifica eventuale probleme şi de a găsi soluţii pentru rezolvarea acestora.

„Efectul scontat este dezvoltarea comunităţii prin cooperare, respect reciproc, înţelegerea şi acceptarea diversităţii”, se precizează în documentul citat.

Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, a apreciat utilitatea unor astfel de întâlniri.

„Este foarte important ca la nivel local să fim parteneri cu reprezentanţii UAT-urilor, pentru că ei sunt în măsură să ne transmită situaţia de fapt, să identifice corect problemele şi chiar să ne ajute în creionarea soluţiilor. În ceea ce priveşte sprijinul Consiliului Judeţean, în situaţia actuală este necesară implicarea tuturor, indiferent de culoare politică sau etnie, pentru atragerea fondurilor”, a menţionat preşedintele Consiliului Judeţean Harghita.

În vederea identificării şi realizării unei hărţi a problemelor, a fost realizat un chestionar, între neajunsurile scoase la iveală şi cu ajutorul acestuia regăsindu-se mai multe categorii de probleme, între care: necunoaşterea limbii române – aspect care generează bariere lingvistice; mediul politic – care determină apariţia unor probleme artificiale, lipsa de comunicare interetnică şi a programelor culturale care ar putea înlesni cunoaşterea reciprocă şi toleranţa, dezinformarea de la nivelul mass-media, necunoaşterea reciprocă a istoriei şi a simbolurilor naţionale.

Dacă doriţi să completaţi acest chestionar, vă informăm că el este disponibil la adresa: https://www.survio.com/survey/d/A9H4F7B6W8H6N7X7O, până la sfârşitul anului 2023.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii