Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Preşedinta Corpului Profesional al Mediatorilor din Judeţul (CPMJ) Harghita votată în Consiliul (naţional) de Mediere | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 26 aprilie 2024
Home » Societate » Preşedinta Corpului Profesional al Mediatorilor din Judeţul (CPMJ) Harghita votată în Consiliul (naţional) de Mediere
Preşedinta Corpului Profesional al Mediatorilor din Judeţul (CPMJ) Harghita votată în Consiliul (naţional) de Mediere

Preşedinta Corpului Profesional al Mediatorilor din Judeţul (CPMJ) Harghita votată în Consiliul (naţional) de Mediere

La începutul lunii martie s-a desfăşurat procesul de alegeri pentru Consiliul de Mediere – organism autonom de interes public, care gestionează activitatea de mediere la nivel naţional. În urma centralizării voturilor acordate, Adreana Teslovan, preşedinta CPMJ şi a Asociaţiei Mediatorilor Harghita, este a patra în ordinea preferinţelor

În data de 21 februarie, la Bucureşti a avut loc dezbaterea electorală cu cei 22 de candidaţi din ţară, înscrişi la alegerile pentru ocuparea demnităţii de membru în Consiliul de Mediere, oferindu-li-se, astfel, posibilitatea de a-şi prezenta principalele proiecte destinate consolidării şi dezvoltării profesiei de mediator pentru mandatul 2019-2023. Dezbaterea a fost transmisă online, integral, pentru a fi urmărită de toţi cei care aveau să-şi exprime votul, secret. Alegerile s-au desfăşurat în data de 11 martie, într-un climat de confidenţialitate, iar la mijlocul săptămânii trecute, Comisia de Validare a Voturilor a făcut public rezultatul scrutinului. Cu 218 voturi „pentru” (36,27%) din totalul celor valabil exprimate, preşedinta CPMJ Harghita, Adreana Teslovan, a fost aleasă în noul Consiliu de Mediere, ocupând poziţia a patra în ordinea preferinţelor.

„Eu am participat cu o echipă de şapte colegi, din toată ţara şi, din fericire, am intrat toţi, cu cele mai multe voturi. Am găsit colegi cu care compatibilizez foarte bine, serioşi, implicaţi şi cu care am cimentat o echipă în perioada de aşa-zisă campanie, înaintea votului. Nu m-am străduit foarte tare să-mi fac campanie, mi-am zis că pe mine mă recomandă interacţiunea pe care am avut-o cu colegii de-a lungul timpului, la seminarii, conferinţe, gale ale mediatorilor, în tot ce a fost. Mi-am spus că, dacă mă vor vota, o vor face pentru ceea ce ştiu, pentru ceea ce sunt şi ce pot. Nu sunt adepta vorbelor mari, a promisiunilor gratuite, eu mă mulţumesc cu ceea ce ştiu să fac”, ne-a declarat preşedinta CPMJ Harghita şi a Asociaţiei Mediatorilor din judeţ.

Mediatorul – artizanul păcii

Adreana Teslovan este mediator din anul 2011 şi a mijlocit zeci de înţelegeri între părţi adverse, prevenind şi punând capăt ostilităţilor. Dacă nu ar fi avut cel puţin 20 de demersuri la activ, nu ar fi putut candida la un mandat în Consiliul de Mediere.

„Am acorduri de mediere care au fost învestite cu formulă executorie în instanţă, dar şi acorduri de mediere care au fost numai soluţiile părţilor. Cea mai mare satisfacţie am avut-o atunci când doi vecini, care nu-şi vorbeau de cinci ani, şi-au dat mâna la plecare şi au rezolvat problema. Am avut şi cazuri în care au fost implicate persoane juridice, de exemplu un conflict între două firme care se judecau de cinci ani, au schimbat mai mulţi avocaţi şi într-o şedinţă, e adevărat că a durat de dimineaţă până aproape de ora închiderii, s-a putut rezolva ceea ce s-au chinuit să obţină bătând la uşile sălilor de judecată timp de cinci ani. Ne-au mulţumit, pentru că şi-au rezolvat problemele pe care nu le mai vedeau rezolvate, când nu mai credeau că există şansă de soluţionare. Am avut şi acorduri în materie de conflicte privind continuarea căsătoriei”, a precizat Adreana Teslovan.

Chiar dacă numai instanţa are dreptul de a pronunţa divorţul, e bine de ştiut că mediatorul poate scuti părţile implicate într-un astfel de demers de timp pierdut şi de o grămadă de bani. În plus, tot ceea ce se discută în cursul medierii, în şedinţe separate şi/sau comune, este strict confidenţial, spre deosebire de instanţe, unde şedinţele sunt publice.

„Noi suntem cei care soluţionăm acordurile parentale, detaliile privind inclusiv partajul, existând posibilitatea ca fiecare parte să-şi negocieze solicitările, mai puţin cele pe care legea nu le permite. E altceva atunci când depui cererea de divorţ şi îi alături un acord de mediere, în care ai stabilit absolut toate detaliile, inclusiv partajul, atunci (procesul – n.a.) categoric nu mai durează atât de mult, chiar în prima şedinţă se poate lua act de acord şi să se pronunţe divorţul, elegant şi fără alte probleme. În plus, există şi avantajul, pe care puţină lume îl ştie, că, dacă partajul se realizează la mediator, ai posibilitatea să ceri returnarea taxei de timbru, care nu-i puţin lucru, dacă ne gândim că 50% din taxa de timbru se plăteşte pentru partaj”, a explicat preşedinta CPMJ Harghita.

Medierea asigură soluţionarea conflictelor pe cale amiabilă, în condiţii de neutralitate, de imparţialitate, alături de confidenţialitatea anterior pomenită, având liberul consimţământ al părţilor şi în urma căreia toate persoanele implicate, fie ele fizice sau juridice, trebuie să plece mulţumite. Dar, ca să poţi obţine mulţumirea părţilor, este neapărat necesar ca ele să se prezinte la întâlnirea cu mediatorul. Or, spune Adreana Teslovan, acest aspect este cel mai greu de realizat.

„Cel mai greu este să aduci cealaltă (celelalte) parte (părţi) la mediere, pentru că, de regulă, solicitarea vine de la o singură parte, care ne împuterniceşte să facem invitaţia la mediere, aici este cel mai greu. După ce au venit la mediere şi după ce are loc o primă întâlnire, realizează că au posibilităţi de a-şi rezolva problemele mult mai rapid, mai ieftin ca timp şi cost – şi de maniera de a pleca mulţumite toate părţile implicate în conflict”, a arătat şefa Asociaţiei Mediatorilor harghiteni.

Profesia de mediator este una solicitantă, pe care nu o poate duce la bun sfârşit oricine. Vrând-nevrând, mediatorii sunt şi ei oameni şi au tendinţa să empatizeze cu una dintre părţi. „E greu, că te încarci cu problemele fiecăruia, dar – e foarte important – trebuie să rămâi imparţial şi să fii corect. Noi nu judecăm, noi doar ajutăm părţile să ajungă la un consens, dar depinde cum percepe fiecare dintre noi. Eu, de exemplu, am făcut co-mediere cu o colegă şi am realizat cât este de benefic acest lucru. Când lucrezi în doi, este altfel, ce-ţi scapă ţie, prinde celălalt”, susţine Adreana Teslovan.

Interlocutoarea noastră îşi iubeşte profesia, consideră că „se pliază pe sufletul” ei. Povesteşte că, de când a aflat de Legea medierii, şi-a dorit să o practice. Sunt anumite condiţii pe care trebuie să le îndeplinească un mediator: conform legii, nu este obligatoriu să ai studii juridice, însă trebuie să ai studii superioare, să absolvi cursul de formare care te autorizează ca mediator şi, înainte de toate, să fii nepărtinitor şi dăruit cu o mare capacitate de înţelegere şi de comunicare.

„Important este să-ţi doreşti să aduci pace între oameni, este esenţial. Dacă eşti genul de om conflictual, căruia îi place să genereze zâzanie între unii şi alţii, să împroşti cu noroi încoace şi încolo, nu ştiu dacă poţi îndeplini cu bine profesia de mediator. Mediatorul trebuie să-şi dorească să facă lucruri bune, să facă bine, să fie artizanul păcii, este foarte important. Eu, de exemplu, mi-am descoperit abilităţile de mediator în familie, ca mamă, iar când am aflat de această profesie, mi-am spus că neapărat trebuie să o profesez, m-am implicat şi am încercat, pe cât posibil, să coalizez mediatorii în sensul bun al cuvântului, să devenim mai mult decât colegi, să fim prieteni şi ajutoare unii pentru ceilalţi”, a relatat Adreana Teslovan.

Medierea la răscruce

Medierea a cunoscut suişuri şi coborâşuri, a afirmat preşedinta CPMJ Harghita, au existat perioade când medierea a fost foarte bine văzută, atunci când informarea era obligatorie înainte de iniţierea unei acţiuni în instanţă, dar interesul a început să pălească.

„Mulţi şi-au suspendat activitatea sau nu mai sunt interesaţi de mediere, pentru că, din păcate, medierea a intrat într-un con de umbră şi trebuie revigorată. Eu sunt dintre puţinii care cred cu adevărat în mediere şi mă încăpăţânez să găsesc resurse pentru a merge înainte. De asta am şi aplicat, am candidat pentru Consiliul de Mediere, pentru că tot timpul am avut impresia că nu se face destul pentru promovarea medierii şi pentru mediatori”, a argumentat dna Teslovan.

Îşi doreşte „foarte mult” să reuşească să revigoreze „din temelii” profesia de mediator, prin modificarea Legii medierii, care a trecut de Senat şi se află, în prezent, în Camera Deputaţilor. „Sperăm ca într-un viitor foarte apropiat să fie aprobată, promulgată de preşedinte şi publicată în Monitorul Oficial. Vor fi nişte schimbări interesante, nu vreau să mă antepronunţ. Evident, mizez foarte mult pe sprijinul echipei, nu se poate altfel în Consiliul de Mediere şi, ştiind că suntem şapte dintr-o echipă de nouă, avem mari şanse să construim şi să reconstruim ce s-a stricat”, a conchis preşedinta Corpului Profesional al Mediatorilor din Harghita.

În 22 martie, la sediul Consiliului de Mediere din Bucureşti, noua structură, votată săptămâna trecută, îşi va prelua mandatul şi tot atunci se va stabili conducerea acestui organism. Consiliul de Mediere a fost înfiinţat în anul 2006, ca organism profesional autonom, cu personalitate juridică, răspunzător de promovarea medierii şi de autorizare a mediatorilor, având menirea de a gestiona formarea şi perfecţionarea continuă a acestora. Consiliul de Mediere se constituie prin alegeri, este format din 9 membri titulari şi 3 supleanţi aleşi prin vot secret, iar durata exercitării mandatului de către membrii acestuia este de patru ani.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.