Porţi deschise la Penitenciarul Miercurea-Ciuc

iulie 10, 2023 in Societate

Penitenciarul Miercurea-Ciuc şi-a deschis, vinerea trecută, porţile în faţa celor care au dorit să vadă cum îşi desfăşoară activitatea angajaţii instituţiei şi care sunt condiţiile de detenţie pentru cei care au ajuns după gratii după ce au fost condamnaţi pentru comiterea unor ilegalităţi.

„Ziua porţilor deschise” la Penitenciarul Miercurea-Ciuc s-a bucurat de interes din partea a câtorva zeci de persoane de toate vârstele, care s-au înscris în prealabil pe listele cu vizitatori şi au aşteptat cu răbdare efectuarea controlului necesar pentru a li se permite accesul în incintă. Vizitatorii au fost conduşi întâi la un stand cu echipamentele aflate în dotarea angajaţilor penitenciarului, cu mijloace de imobilizare şi armament, după care aceştia au intrat în sectorul pentru vizite, unde deţinuţii aflaţi în regim închis şi de maximă siguranţă pot discuta cu aparţinătorii doar prin intermediul unui telefon, fiind separaţi de un geam de plexiglas. Cei care lucrează sau desfăşoară activităţi educaţionale şi au un comportament corespunzător, în baza unei cereri, pot să primească o vizită la masă, fără dispozitiv. Tuturor celor care sunt în regim deschis sau semideschis li se asigură dreptul la vizită la masă. La una din părţile mesei stau persoanele aflate în vizită, iar la cealaltă deţinuţii, având permisiunea să se atingă şi chiar să se sărute pe obraz, a explicat directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă psiho-socială din cadrul Penitenciarului Miercurea-Ciuc, comisarul de poliţie penitenciară Marius Bodor. Participanţii la „Ziua Porţilor Deschise” au avut ocazia să vadă şi o încăpere destinată vizitelor cu copiii deţinuţilor.

„Noi avem un program de asistenţă socială: De vorbă cu tata. Sunt deţinuţi ai căror copii sunt la asistenţii maternali şi, fiind ei singurii părinţi, care sunt în penitenciar, colegele mele asistentele sociale au acest program. Se ia legătura cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, cu asistenţii maternali şi ei aduc în vizită copiii la părinţii care sunt încarceraţi. Sunt jocuri, desene, fişe de colorat, astfel încât copilul să nu simtă că este în puşcărie”, a precizat Marius Bodor.

Grupul a fost condus apoi în zona de detenţie, unde, după un nou control, au fost prezentate noi informaţii despre punctul comercial, de unde deţinuţii pot face diverse cumpărături, despre curţile de plimbare şi despre programele de şcolarizare.

„La Miercurea-Ciuc facem cursuri pentru clasele I-IV şi V-VIII, primară şi gimnazială. Avem două şcoli colaboratoare, Şcoala Liviu Rebreanu şi Şcoala Petőfi Sándor, pentru deţinuţii maghiari. Suntem singura instituţie din ţară care desfăşoară activităţi de şcolarizare în limba maghiară. Pe lângă aceasta, se desfăşoară cursuri de formare profesională. Ei vor putea folosi diplomele obţinute la curs şi în România şi în străinătate. De asemenea, noi, educatorii, desfăşurăm şi programe de formare profesională, avem de cultură generală, educaţie civică, avem program şi cu colaboratorii externi. Interesul deţinutului este să iasă la programe ca să câştige credite, note cum spun elevii, ca să poată să primească recompense: Ai făcut ceva bun, ai primit ceva bun, n-ai făcut nimic bun, eşti pedepsit. Dacă ai comis o abatere disciplinară, dacă nu ai respectat obligaţiile pe care le ai, este o comisie de disciplină care poate sancţiona deţinutul. Un avertisment, suspendarea dreptului la vizite, la pachete, la cumpărături sau o izolare, până la zece zile, în funcţie de gravitate”, a spus Marius Bodor.

În penitenciarul din municipiul harghitean există şi o capelă unde se asigură asistenţa religioasă pentru deţinuţii de diferite confesiuni, o sală de sport cu masă de ping-pong şi diverse aparate, care poate fi folosită de fiecare persoană privată de libertate de două ori pe săptămână pe bază de cerere şi o bibliotecă cu aproximativ 3.500 de volume în limbile română şi maghiară. În clubul penitenciarului vizitatorilor le-au fost prezentate lucrări ale unor deţinuţi care absolviseră licee de artă sau care doar aveau talent la pictură. Momentul care le-a lăsat unora un nod în gât a fost acela în care, după intrarea într-o încăpere de detenţie, uşa grea din metal s-a închis cu un zgomot sec şi puternic în spatele grupului de vizitatori.

„Aţi simţit senzaţia când s-a închis uşa? Asta simte fiecare deţinut de câte ori se închide uşa după el. Eu unul nu recomand nimănui să vină în puşcărie, nici pentru 24 ore. Şi eu lucrez aici. Deci, nici celui mai mare duşman nu-i recomand. (…) Concluzia este că oricine poate să ajungă la puşcărie. Este o limită foarte subţire. Faci o prostie şi există riscul să ajungi la puşcărie. Deci, oricine poate ajunge la puşcărie. Şi eu pot ajunge, dacă merg cu maşina şi îmi sare unul în faţă, iar dacă am băut şi am condus, hainele acestea le schimb cu hainele acelea. De aceea, trebuie să ştiţi să decideţi, să faceţi diferenţa între bine şi rău, să ştiţi să spuneţi NU atunci când trebuie să spuneţi NU”, le-a spus Marius Bodor participanţilor la „Ziua Porţilor Deschise”.

Printre aceştia s-a aflat şi Dan Gabriel Morar, care este de 23 de ani angajat al Penitenciarului Miercurea-Ciuc şi a decis să le arate şi celor doi copii ai săi în vârstă de 9, respectiv 14 ani unde lucrează şi care sunt condiţiile din instituţie. Acesta consideră că organizarea unei zile a porţilor deschise la penitenciar are un impact asupra vizitatorilor, care pot conştientiza cât de preţioasă este libertatea.

„Libertatea este foarte importantă. În momentul în care închide uşa după tine şi trec secundele, minutele, orele şi tu vezi că nu mai poţi să ieşi sau ieşi doar condiţionat, ieşi numai unde ţi se spune, faci ce ţi se spune, ce trebuie să faci… Când erai în libertate erai învăţat cu un anumit mod de viaţă, aici toate sunt cu restricţii, nu poţi să faci chiar tot ce vrei. Altă greutate are uşa în momentul în care se închide după tine. Acum eram într-un grup şi ştiam sigur că urmează să ieşim”, a afirmat Dan Gabriel Morar.

La rândul său, Florin Baltă, care a fost militar, a declarat că a decis să se alăture grupului din curiozitate şi pentru a vedea dacă situaţia este diferită de cea din urmă cu mai mulţi ani când vizitase o astfel de instituţie.

„Am venit din curiozitate, am mai fost în altă calitate, dar nu în toate spaţiile. Mai mult curiozitatea, filmele şi poveştile, nu ştiu dacă e academic să folosesc acest termen, nu e chiar aşa negru dracul precum se spune. Deci, pare mai deschis, probabil şi etapele prin care trecem, democraţia să zic… Deci am fost şi înainte de ’89, în altă calitate, într-un alt penitenciar. Era puşcărie, carceră. Dar ce m-a impresionat? Peste tot modernism, camere, dar uşile au rămas aceleaşi. Probabil şi pentru efectul psihologic pe care domnul ni l-a dat trântind uşa”, a spus acesta, adăugând că în opinia sa este important respectul atât faţă de lege, cât şi faţă de semeni şi ar fi, probabil, utilă organizarea unor astfel de vizite şi pentru elevii mai mari din unităţile de învăţământ pentru a înţelege şi percepe mai bine această instituţie şi rolul ei în societate.

Grupul de vizitatori a fost însoţit şi de psihologul Dósa Zoltán-Botond, care colaborează cu penitenciarul din Miercurea-Ciuc de doi ani.

„Din punctul meu de vedere, cel puţin ca psiholog, persoanele care intră aici să nu judece. Deţinuţii sunt aici pentru a-şi ispăşi pedeapsa, trebuie să pornim de la premisa că şi ei sunt oameni, îşi ispăşesc pedeapsa, dar nu avem dreptul să-i judecăm. (…) Este o experienţă bună pentru un adult. Pe copii cred că ar trebui să îi lăsăm în lumea lor inocentă şi să nu-i expunem la asemenea lucruri. Cred că sub 14 ani nu ar fi indicat. Poate fi traumatizant. Este o diferenţă între ceea ce este aici şi ceea ce vedem în filme”, a declarat acesta jurnaliştilor prezenţi la eveniment.

În ceea ce priveşte activitatea sa desfăşurată în cadrul penitenciarului, Dósa Zoltán-Botond a mărturisit că a fost o perioadă puţin mai dificilă la început, până s-a adaptat, iar în prezent sunt multe situaţii în care deţinuţii cer consilierea psihologică, pentru diferite probleme de adaptare sau emoţionale ori pe care le întâmpină.

Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Miercurea-Ciuc, subcomisarul de poliţie penitenciară Teofana Baltă, a declarat că proiectul „Ziua Porţilor Deschise” s-a derulat în cadrul mai multor activităţi care au rolul de a marca reînfiinţarea, în anul 1983, a instituţiei. Teofana Baltă a precizat că evenimentul s-a bucurat de un interes crescut din partea cetăţenilor, fiind ocupate rapid locurile pe listele cu cele două serii de vizitatori reprezentând câte 20 de persoane.

„Proiectul a fost privit cu mare entuziasm. Nu se ştie decât din cărţi, documentare şi din ce se vede în multe filme ce înseamnă executarea unei pedepse privative de libertate. Au fost inhibaţi la început, după care au devenit mult mai relaxaţi, mult mai dezinvolţi. Am auzit discuţii în spatele meu, spuneau copiii că îmi închipuiam să fie aici o carceră, un mediu mult mai închis, dar este mai uman. Asta se şi vrea printr-o lege de executare a pedepselor europeană şi democratică. Practic, deţinuţii, când ajung în penitenciar, sunt la fel de cetăţeni ca în libertate, beneficiază de toate drepturile prevăzute de Constituţia României, dar condiţionat. Au dreptul la efectuarea plimbărilor, a cumpărăturilor, la învoiri, dar totul în mod condiţionat. Plimbarea, practic, se face într-o cuşcă. Este totul prevăzut cu sârmă, cu gard lateral. Totul se face condiţionat. Libertatea o au, dar în primul rând libertatea conştiinţei, nu de deplasare efectivă în spaţiul penitenciarului. Libertatea de conştiinţă şi de gândire. Totul se acordă condiţionat şi în anumite condiţii, anumite situaţii. Pe lângă proiectul Ziua Porţilor Deschise, noi mai avem încă un proiect de prevenire a delicvenţei juvenile, care e realizat în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Harghita şi cu Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Avem foarte multe solicitări din partea şcolilor pentru participare la genul acesta de proiecte. Partea de noutate la proiectul de prevenire a delicvenţei juvenile, faţă de ce s-a văzut acum, este discuţia pe care o realizează efectiv copiii cu deţinuţii, pe care îi selectăm pentru a transmite un mesaj pozitiv de responsabilizare civică faţă de copii şi de atragere a atenţiei. Oricine poate să ajungă aici, nu numai un fost deţinut sau un om de rând, oricine poate ajunge. Iar deţinuţii care sunt închişi în penitenciarele din România, nu numai din Miercurea-Ciuc, provin din toate clasele sociale – asta voiam să punctez – de la persoane care au stat pe stradă efectiv şi nu au avut un model pozitiv de educaţie în viaţa de familie, până la persoane cu studii superioare. Deci, acesta este elementul de noutate la proiectul de prevenire a delicvenţei juvenile, discuţia efectivă realizată între copii, diriginte, însoţitor şi deţinuţii care vin şi punctează efectiv o lecţie de educaţie civică live. Alta faţă de ceea ce se face în şcoală cu caietul şi cu manualul în faţă”, a afirmat Teofana Baltă.

***

Clădirea în care funcţionează Penitenciarul Miercurea-Ciuc a fost construită în 1897, în timpul domniei împăratului Franz Joseph. Instituţia a funcţionat în permanenţă până în 1967 ca penitenciar de sine stătător, iar în perioada 1949-1956 a custodiat doar deţinuţi politici. Din 1967 a devenit secţie exterioară a penitenciarului din Târgu Mureş până în 1977, când în urma unei amnistii generale a fost desfiinţat complet. Pe actualul amplasament fusese amenajat un depozit pentru legume şi fructe, până în 1983, când penitenciarul a fost reînfiinţat. În prezent, capacitatea de custodiere a penitenciarului este de aproximativ 250-300 de deţinuţi.

EMIL GROZA