Performanţe româneşti în Arcul Intracarpatic (2)

Consideraţii pe marginea albumului Personalităţi româneşti din Covasna şi Harghita

Albumul Personalităţi româneşti din Covasna şi Harghita vorbeşte elocvent despre contribuţia oamenilor din această parte de ţară la formarea, păstrarea şi afirmarea patrimoniului cultural-spiritual naţional. Cei peste 1.100 de intelectuali români cuprinşi în prezentul Album pot fi grupaţi în trei categorii: a) persoane născute în judeţele Covasna şi Harghita şi care s-au realizat profesional şi uman pe meleagurile natale, categorie ce reprezintă o pondere mică din totalul celor cuprinşi în cercetarea noastră; b) persoane născute în judeţele Covasna şi Harghita şi care s-au realizat profesional şi uman în alte zone din ţară sau în diaspora, reprezentând un număr mult mai mare; c) persoane născute în alte judeţe ale ţări, dar odată stabilite pe aceste frumoase plaiuri româneşti şi-au adus contribuţia la prosperitatea materială şi spirituală a localităţilor din Arcul Intracarpatic, şi la patrimoniul cultural-naţional.

Din numărul mare al inginerilor, menţionăm pe inginerul Carol S. CARACIONI-CRĂCIUN, născut în Odorhei, în 1809 a revoluţionat, din punct de vedere tehnic, domeniul extracţiei sării din România, înlocuind sistemul de extracţie de tip clopot cu acela de tip cameral (cu camere trapezoidale) şi a uşurat munca ocnaşilor din minele de sare; Constantin NEDELCU din Zagon, inginer mecanic, inventator; absolvent al Institutului Tehnic „Drexen” din Philadelphia; întors în ţară, a fost organizator de producţie şi proiectant de benzi transportoare de mare capacitate; Romulus şi Remus PURECEL, fraţi gemeni, născuţi în Barcani, ambii ingineri, specialişti de marcă în istoria automobilistică din România, membrii în conducerea Uzinei de Autoturisme Piteşti; Ioan BĂLAN din Sf. Gheorghe a realizat o privatizare de succes a Societăţii COVALACT – transformând societatea într-o firmă de prestigiu, inclusiv pe plan internaţional. În acest context, amintim pe economiştii: Gheorghe PAŞCANU din Miercurea Ciuc, economist, fost director al Sucursalei Harghita a Băncii Naţionale a României, autor de lucrări de economie locală şi de memorialistică, a purtat corespondenţe cu numeroase personalităţi ale vieţii publice naţionale şi internaţionale şi Nicolae PĂVĂLUCĂ din Breţcu, licenţiat în drept şi economie, expert în relaţii financiare externe al Băncii Naţionale a României, în perioada 1950-1989.

Din rândul scriitorilor şi poeţilor amintim pe: Romulus CIOFLEC din Araci, scriitor, autor de nuvele, schiţe, povestiri, volume memorialistice, piese de teatru şi romane, laureat al premiului Academiei Române; George SBÂRCEA (pseudonim Claude Romano), născut la Cluj-Napoca, dintr-o familie originară din Topliţa, compozitor, muzician şi muzicolog, autor a numeroase lucrări de muzicologie şi cultură; şi, din generaţia mai tânără, poetul Ionel SIMOTA din Miercurea Ciuc (născut în comuna Şcheia, jud. Iaşi), conducătorul Cenaclului literar „Buna Vestire” din Miercurea Ciuc, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Braşov, deţinător a numeroase premii conferite de instituţii din ţară şi din Republica Moldova.

Din grupul artiştilor plastici, a pictorilor şi sculptorilor, am reţinut pe monahul Timotei TOHĂNEANU din Întorsura Buzăului, pictor de icoane, sub îndrumarea căruia a renăscut şcoala de iconari de la mănăstirea Sâmbăta de Sus şi Dorin COLTOFEANU, tot din Întorsura Buzăului, Covasna, pictor, membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici, a avut expoziţii personale la Roma, Bucureşti, Râmnicu Vâlcea, Tel-Aviv şi expoziţii de grup în Marea Britanie, Spania, Suedia, Belgia, Rusia, Franţa, Turcia, etc.

Un loc distinct în rândul personalităţilor româneşti din Arcul Intracarpatic îl ocupă cei doi principali intelectuali ai satului: „popa şi domnu’ învăţător”. Împreună cu învăţătorii din şcolile confesionale, preoţii ortodocşi, dar şi greco-catolici şi-au asumat din plin rolul de purtători ai intereselor comunităţii româneşti din această zonă, în frunte cu protopopii, autentici lideri spirituali ai românilor din Arcul Intracarpatic, activitatea cărora este prezentată pe larg în paginile Albumului. De-a lungul timpului, mai mulţi preoţi din Eparhia Covasnei şi Harghitei au redactat cronici parohiale, scrieri monografice şi articole în presa bisericească şi laică, locală şi regională. Din lungul şir al acestora menţionăm: Constantin Dimian din Breţcu, Gheorghe Neagovici (Negoiescu) din Întorsura Buzăului, Aurel Nistor din Sfântu Gheorghe, Ioan Rafiroiu din Târgu Secuiesc, Ioan Teslovean (Tăslăuanu) din Bilbor, Ioan Tămaş Dela Vâlcele din Vâlcele ş.a.

Şi în rândul profesorilor şi învăţătorilor din cele două judeţe, sunt exemple de excelenţă, precum: Dimitrie CIOFLEC din Araci, a redactat în 1853 prima culegere de poezii populare din Ţara Bârsei şi chiar printre primele din întreg spaţiul românesc; Gheorghe ZAHARIA din Întorsura Buzăului, învăţător, autorul manualelor şcolare Carte de cetire pentru şcoalele primare române, partea I şi a II-a, Braşov, 1891, primar în comuna Întorsura Buzăului, între anii 1919-1922; Nicolae BOGDAN din Hăghig, profesor de limba română, maghiară şi latină, în Braşov şi Cluj-Napoca, autor de manuale şcolare, în limba maghiară pentru şcolile româneşti, directorul primului Liceu din Cluj, din perioada interbelică; Teodor CHINDEA din Voşlobeni, profesor de limba română, publicist în Gheorgheni, director, redactor al publicaţiei Gazeta Ciucului, autor al unor volume de istorie şi manuale şcolare; şcoala din sat îi poartă astăzi numele; Florin DIAC din Vidacut, profesor, Inspector Şcolar General al Inspectoratului Şcolar al municipiului Bucureşti, autorul lucrării „Istoria învăţământului românesc”, în trei volume; Nicolae VLEJA din Covasna, învăţător, publicist, directorul Şcolii generale din Voineşti-Covasna, inspector şcolar şi secretar general de redacţie al publicaţiei Era Nouă, revista editată de Asociaţia Învăţătorilor din Treiscaune, autorul unei monografii a Covasnei.

În spaţiul public românesc, din ultimii 50 de ani, s-au remarcat mai mulţi publicişti, din rândul cărora am reţinut pe: Mihail GROZA din Miercurea Ciuc, publicist, redactor şi redactor-şef la Informaţia Harghitei, de peste 45 de ani, membru activ în conducerea societăţii civile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita; Mihai SUCIU din Voşlobeni, profesor, publicist, doctor la Universitatea de Arte Tg. Mureş, redactor-fondator al cotidianului „Cuvântul liber”, secretar general de redacţie, respectiv redactor-şef al cotidianului „Recurs”, autor de volume de publicistică, memorialistică, eseuri şi proză; Dumitru MANOLĂCHESCU, redactor-şef la Cuvântul Nou, redactor-şef şi editorialist la Observatorul de Covasna, autor de lucrări de publicistică şi memorialistică.

Din numărul total al interpreţilor de muzică clasică şi tradiţională, menţionăm pe Adrian PETRESCU din Întorsura Buzăului, muzician cu o impresionantă carieră artistică naţională şi internaţională, prim oboist al Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti. Palmaresul său artistic cuprinde numeroase distincţii naţionale şi internaţionale; Anna UNGUREANU din Sf. Gheorghe, doctor în muzică şi una dintre dirijorii Corului Madrigal, ocupă poziţia de Director Artistic şi Dirijor Principal al Programului Naţional „Cantus Mundi”, iniţiat de dirijorul Ion Marin; Ioan HAGIU (1926, Zăbala, CV – 1996), învăţător la Zăbala, jud. Covasna, autorul cântecelor „Căciula”, „Balada ciobanului”, „Balada plugarului” ş.a., interpret vocal şi instrumental în Cenaclul Flacăra, condus de poetul Adrian Păunescu.

De-a lungul vremii, personalităţi originare din judeţele Covasna şi Harghita au ocupat demnitatea de miniştri: Miron CRISTEA a fost regent şi apoi prim-ministru (1938); Octavian Codru TĂSLĂUANU, ministru al Industriei şi Comerţului şi apoi ministru al Lucrărilor Publice (1920-1921), deputat şi senator în Parlamentul României, vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Români; Nicolae COLAN, ministru al Educaţiei Naţionale, Cultelor şi Artelor (1938); Ghiţă POPP, ministru al Cultelor şi Artelor (1944), Valer DORNEANU, ministru pentru relaţia cu Parlamentul (1992-1995), preşedintele Camerei Deputaţilor, preşedinte al Curţii Constituţionale; Mircea DUŞA, ministru al Administraţiei şi Internelor (2012) şi ministrul Apărării Naţionale (din 22.12.2012-17.11.2015); Codrin Dumitru MUNTEANU (1975, Voineşti-Covasna), jurist, doctor în ştiinţe administrative, secretar general al Ministerului Apărării Naţionale, din anul 2013.

Din rândul marilor performanţe sportive se remarcă: Marius URZICĂ din Topliţa, campion mondial la gimnastică; Gheorghe CHIPER din Miercurea Ciuc, campion naţional la patinaj artistic; Maria Uca MARINESCU din Gheorgheni este singura femeie din România care a fost în Antarctica şi la Polul Nord; Valeriu BULARCA din Întorsura Buzăului, campion naţional şi mondial la lupte greco-romane, medalie de aur la Campionatul Mondial de lupte greco-romane desfăşurat la Yokohama, Japonia, 1961.

Albumul cuprinde prezentarea actorilor Teatrului „Andrei Mureşanu”, de la primul director al teatrului, maestrul Constantin Codrescu, la actualul manager performant Anna Popa şi colegii ei, inclusiv actorii născuţi în cele două judeţe şi care joacă pe scena altor teatre din ţară; arhitecţii Emil Oliver Riti, Virgil şi Stela Florea, Viviane Gheorghiu şi veteranul Silvester Rafiroiu, specialişti recunoscuţi care au proiectat numeroase clădiri reprezentative în judeţ, în ţară şi în străinătate; diplomaţi, oficiali de stat şi politici (parlamentari, miniştri, prefecţi, subprefecţi) – din perioada 1919-2019, primari şi viceprimari, lideri civici şi de opinie locali şi naţionali, ofiţeri superiori, în rândul cărora se regăsesc 10 generali; jurişti – majoritatea au îndeplinit funcţii de răspundere în conducerea instanţelor de judecată, a parchetelor şi în administraţia publică; informaticieni, medici veterinari, alţi specialişti şi fruntaşi români din cele două judeţe. (Va urma)

Dr. Ioan LĂCĂTUŞU

Comentarii:

comentarii