Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Pentru localitatea harghiteană situată la cea mai mare altitudine din judeţ, anul 2024 este unul cu multe provocări, dar, aşa cum zicea primarul comunei, Ilie Hângan, nu pentru că este un an electoral. Este anul în care s-a ajuns să se definitiveze partea scriptică a unor proiecte cu finanţare guvernamentală, europeană sau chiar din bugetul propriu. Sunt proiecte, spunea edilul, la care a durat destul de mult timp documentaţia şi care vor începe în următoarele săptămâni.
Cel mai important proiect, atât din punct de vedere al însemnătăţii lui, cât şi al valorii, este înfiinţarea sistemului de alimentare cu apă potabilă şi, totodată, a sistemului de canalizare menajeră cu staţie de epurare. Este un proiect finanţat cu 43 de milioane de lei prin Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”. Referitor la acesta, Ilie Hângan spunea că „suntem pe ultima sută de metri – poate chiar mai puţin – pentru a se semna contractul de finanţare şi a ieşi pentru licitarea proiectărilor şi de executare a lucrărilor”, ceea ce înseamnă că „de îndată ce vom obţine ultimele avize de la Apele Române şi Mediu vom putea semna contractul de finanţare şi să trecem la etapa următoare, de licitare a lucrărilor”.
Cinci proiecte prin PNRR
Despre proiectele depuse de către comuna Bilbor pentru finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă am mai scris. Acestea au fost aprobate şi semnate, astfel că acum pot fi făcute licitaţiile publice pentru a începe efectiv lucrările.
Aici sunt incluse renovările energetice ale clădirii primăriei, Şcolii Gimnaziale „O.C. Tăslăuanu”, Şcolii Gimnaziale nr. 1, cu clasele I-IV, a punctului de Ambulanţă şi a dispensarului medical.
La unele dintre acestea, primăria va contribui cu mai mulţi bani, pentru că se doreşte ca lucrările să se extindă faţă de cele aprobate şi finanţate prin PNRR. Astfel, în cazul renovării celor două şcoli, dacă oricum va fi şantier, primăria a luat decizia ca odată cu aceste lucrări să se amenajeze şi curţile instituţiilor de învăţământ. Astfel, „la finalizarea lucrărilor să avem şcoli aşa cum ni le dorim”, arăta edilul.
Acesta mai arăta că primele lucrări ce vor trebui finalizate, pentru că fac parte din primul lot depus prin PNRR, sunt renovarea energetică a punctului de Ambulanţă şi a dispensarului medical. Şi tot aici, colateral, se va amenaja şi o staţie de încărcare a maşinilor electrice.
Creşterea eficienţei energetice
Prin Agenţia Fondului pentru Mediu se va finanţa un proiect de creştere a eficienţei energetice a infrastructurii de iluminat public, contractul urmând să fie semnat în această săptămână şi, astfel, să se înceapă contractarea lucrărilor.
„Zilele trecute – spunea Ilie Hângan – am depus o documentaţie prin Fondul de Modernizare al Uniunii Europene pentru un parc fotovoltaic, cu o capacitate minimă de 200 kilowaţi. Aici am avut nevoie şi de un acord de parteneriat între comuna Bilbor, şcoală şi staţia de Ambulanţă, pentru că sunt centre pe care trebuie să le susţinem cu cheltuielile pentru energia electrică, inclusiv iluminatul public. Ne-am gândit că este o oportunitate de a obţine această energie electrică de care depindem din ce în ce mai mult”.
Lucrări finanţate din bugetul local
Aşa cum spuneam şi la început, nu vor lipsi proiectele pentru care sunt alocate doar fonduri proprii. Aici este inclusă achiziţia unui microbuz şcolar, deoarece cel actual are o vechime de aproximativ 18 ani. Pe lângă cursele zilnice din timpul anului şcolar, elevii participă la multe activităţi care au loc în alte localităţi, fie că este vorba de programe Erasmus+, fie că este vorba de concursuri sau participări la diferite evenimente (cu trupa de dansuri, sportive ş.a.), astfel că se impune asigurarea unui transport sigur şi confortabil.
Tot din bugetul local vor fi făcute şi lucrările „de rutină”, adică cele de reparaţie şi întreţinere a drumurilor comunale. Şi mai sunt lucrări de amploare mai mică: amenajări de mobilier stradal, staţii de autobuz, de izvoare de apă minerală.
„O deficienţă majoră pe care am avut-o şi pe care încercăm să o eliminăm este cea de obţinere a titlurilor de proprietate sau cadastrarea terenurilor, în primul rând a unităţii administrativ-teritoriale. Astfel, pe lângă accesarea finanţărilor pentru cadastrul sistematic, vom trece şi la cadastrarea păşunilor şi a pădurilor comunei Bilbor pentru a ajunge la o situaţie reală a patrimoniului nostru, să fim la un punct zero în care ştim ce avem acolo”, arăta edilul comunei Bilbor.
Deoarece în ultima perioadă au fost cazuri în care licitaţiile au fost repetate de mai multe ori pentru că nu stârneau interesul constructorilor, l-am întrebat pe dl Ilie Hângan dacă acest aspect ar putea afecta debutul proiectelor despre care am amintit anterior.
„Trebuie să începem în acest an, asta este clar – răspundea primarul. Într-un cadru optimist aş zice că, odată ce ieşim pe o licitaţie cu lucrările, ar trebui să existe şi constructori. (…) Prelungirea termenelor poate să apară la contestaţii. Ne vom strădui să fim cât mai clari, cât mai cuprinzători tehnic, în aşa manieră încât să nu încapă niciun dubiu în ceea ce priveşte contractarea acestor lucrări. Astfel, presupun, nu ar trebui să apară nici contestaţii”.
Situaţia unor drumuri judeţene
Cum comuna vecină, Corbu, a asfaltat o parte importantă din DJ 174B, care scurtează foarte mult distanţa dintre cele două localităţi, am dorit să aflăm care este situaţia în cazul porţiunii aflate în comuna Bilbor.
„Drumul judeţean a fost preluat în administrare de către unitatea administrativ-teritorială Bilbor. S-au făcut lucrări de reparaţii şi întreţinere a acelui drum pentru a deveni practicabil cu orice fel de maşină. Însă nu ne-am oprit doar la reparaţii şi întreţinere. Mai avem două luni – acesta este termenul contractual – pentru finalizarea unei documentaţii, cu toate soluţiile tehnice, în vederea accesării, în momentul în care apar, a unor fonduri de modernizare a acestui sector de drum, pentru că este unul de importanţă majoră, făcând legătura şi scurtând legături spre şi dinspre localitatea noastră.
În aceeaşi ordine de idei este preluarea unui tronson de aproximativ 3,5 km din DJ 174A pentru a putea efectua lucrări de reparaţii şi întreţinere pentru ca să fie accesibil sau să poată fi parcurs. În momentul de faţă se poate face doar cu maşini de teren sau cu mijloace hipo, în contextul în care sunt sute de proprietăţi în zona respectivă şi trebuie să avem acces acolo. Drumul face legătura fie către proprietăţi, fie spre aşezări zoo-pastorale, fâneţe, izvoare de apă minerală şi atunci trebuie să deschidem şi acea zonă”, arăta Ilie Hângan.
Totodată, l-am întrebat pe dl primar dacă are veşti despre drumul judeţean ce face legătura cu Vatra Dornei.
„Nu pot să spun veşti concrete, dar cert este faptul că din ultimele discuţii, purtate chiar recent, lucrările vor continua astfel încât să avem o legătură cât mai repede. Însă şi noi, judeţul Harghita, avem de rezolvat o problemă care persistă de ceva vreme: acel kilometru care a fost întrerupt şi este necesar a se moderniza pentru a avea o legătură cu Suceava sau Bucovina cât mai lejeră şi rapidă.
La nivel de CJ avem promisiuni că se va rezolva şi acel aspect, însă, trebuie să recunosc, va trebui să mai insistăm”, arăta Ilie Hângan.
La sfârşitul lunii mai 2023, adică acum aproape un an, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, spunea (citat de presa locală din judeţul vecin, suceavalive.ro): „Aici avem cea mai spectaculoasă lucrare a Consiliului Judeţean Suceava, o lucrare pentru un drum în serpentine de 3,6 kilometri. Practic, este ultima porţiune de drum pe care mai trebuie să o modernizăm spre Harghita. Noi am făcut 28 de kilometri de pe Valea Bistriţei, prin Panaci – Glodu şi acum avem serpentinele. Este un proiect complex pentru că sunt peste 40.000 de metri cubi de rocă care trebuie excavată, sunt şase serpentine şi sunt circa 2,5 kilometri de ziduri de sprijin. Şi unele ziduri au peste 20 de metri înălţime. Cele şase serpentine necesită o tehnologie şi o muncă aparte. Aici se pun nişte membrane de geogrilă cu o încărcătură specială de piatră concasată cu stabilizarea terenului. Sunt şanţuri, drenuri, podeţe laterale şi sus cei din Harghita au venit şi ei cu modernizarea acestui drum.
Ce e bine să ştie judeţul Suceava că atât ne mai lipseşte să facem o legătură spectaculoasă cu Ardealul, la Bilbor, spre Topliţa. Aici sunt mai puţin de 30 de kilometri până la Topliţa şi dacă ne gândim la drumul dornenilor, a sucevenilor spre Târgu Mureş, spre Cluj, spre Braşov, spre Bucureşti, aceasta este varianta cea mai scurtă, despre care zic eu că în maximum doi ani va fi finalizată. Proiectul e pe trei ani de zile. Un an şi ceva s-a scurs, dar se lucrează la pregătirea materialului şi e o lucrare foarte complexă în momentul de faţă, mai ales că o perioadă scurtă din an se poate lucra aici, vremea fiind nefavorabilă. Aici a fost zăpadă până în luna aprilie”.
LIVIU CÂMPEAN
