Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Culturile nu prezintă variaţii semnificative
În cadrul şedinţei de Colegiu Prefectural, care a avut loc în această săptămână, printre subiectele discutate a fost şi cel al agriculturii harghitene, mai exact situaţia efectivelor de animale si a bazei furajere pentru perioada de stabulaţie 2017.
Într-un raport întocmit de Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Harghita, se precizează faptul că datorită condiţiilor de la noi, unde 60% din populaţie trăieşte din agricultură, unde sunt multe exploataţii mixte de dimensiuni mici şi mijlocii, precum şi exploataţii nespecializate pe creşterea animalelor, producţia agricolă nu poate fi separată pe cele două sectoare principale (producţia vegetală şi producţia zootehnică), ci trebuie tratată împreună. Dezvoltarea acestor două sectoare este influenţată de mai mulţi factori comuni, printre care se aminteşte piaţa de desfacere, preţul de valorificare, modalitatea de subvenţionare sau prezenţa unităţilor de procesare pentru produse.
Culturile harghitene
Judeţul Harghita are o suprafaţă agricolă de aproape 400 de mii de hectare – mai exact 395.919 – din care 41% (164.750 de hectare) este ocupată de fâneaţă, iar 39,04% (154.576 hectare) sunt păşuni. Terenul arabil ocupă doar 75.759 hectare (19,13%), în timp ce viile şi livezile se află sub 0,3%.
În ceea ce privesc culturile, peste 47% din suprafaţa arabilă este ocupată de plante furajere (trifoi, lucernă, porumb siloz, graminee perene etc.), acestea constituind baza furajeră pentru sectorul zootehnic. Grâul, secara, triticalele de toamnă şi de primăvară se întind pe o suprafaţă ce depăşeşte 18.000 de hectare, în timp ce cartofii depăşesc cu puţin 8.200 de hectare.
Dacă se compară cu anii trecuţi, se observă o uşoară scădere a suprafeţei cu plante furajere perene (de la 31.212 hectare în 2014, respectiv 32.313 hectare în 2016, la 30.628 hectare în prezent). Şi la cartofi, suprafaţa a scăzut în ultimii ani, de la 9.950 în 2014, la 8.250 hectare în 2017. O scădere importantă se observă la sfecla de zahăr – dacă acum 3 ani, ea era cultivată pe 368 hectare, acum s-a pus pe doar 78 de hectare. În schimb, se constată creşteri ale suprafeţelor pentru triticale de toamnă şi de primăvară, pentru grâu şi secară (de la 11.290 hectare în 2014, la 13.394 hectare anul trecut şi 13.694 ha în prezent). Şi pentru porumb s-a alocat o suprafaţă mai mare de la an la an: 2.694 ha în 2014, 3.108 ha în 2016 şi 3.300 ha în acest an.
Ierbivorele, animalele cu importanţă economică pentru judeţ
În ceea ce priveşte sectorul zootehnic, acesta este în strânsă legătură cu terenurile agricole. Astfel, speciile cu importanţă economică pentru judeţ sunt ierbivorele (bovinele, ovinele şi caprinele), la care baza furajeră pentru perioada de stabulaţie este asigurată de furajele grosiere şi furajele însilozate obţinute pe cele 164.750 ha, de fâneţele naturale şi cele 35.948 ha cultivate cu plante furajere.
În schimb, baza furajeră pentru păsări şi porcine din fermele familiale este asigurată din producţia proprie şi cele achiziţionate, la unităţi cu flux industrial baza furajeră este asigurată de furaje concentrate achiziţionate de la FNC.
Analizând evoluţia din ultimii 27 de ani (din 1990 până în prezent), se constată că cea mai mare scădere a fost la efectivul de porcine (de la 142.617, la 30.989 de capete în prezent).
Efectivul de bovine a înregistrat o scădere drastică până în anul 2000, ajungând la un efectiv de 63.375 capete faţă de 122.332 capete, cel din 1990. După anul 2000, datorită politicii agrare favorabile, a crescut, ajungând la 89.089 capete în anul 2016 şi 91.349 în prezent. Evoluţia efectivului de vaci – se precizează în raport – a fost influenţată de apariţia cotei de lapte, de preţul scăzut de achiziţionare a laptelui şi de dispariţia unităţilor mici de procesare, toate acestea ducând la o scădere în ultimii ani. În schimb, se observă o îmbunătăţire calitativă a efectivelor, astfel că aproape s-a dublat producţia de lapte pe cap de vacă furajată.
Prin desfiinţarea cotelor şi a importului de lapte, preţul de achiziţie a laptelui a scăzut cu 20-30%. Din acest motiv, precizează reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Harghita, este necesară o organizare mai bună a producătorilor de lapte prin cooperative de valorificare şi procesare a laptelui, dând şi câteva exemple: cooperativa Târnava Mare din Cristuru Secuiesc, Cooperativa de la Frumoasa.
Şi ovinele/caprinele au avut o scădere semnificativă din 1990 până la începutul anilor 2000, ajungând de la 278.654 de capete, la 120.792, apoi a urmat o creştere de la an la an şi astfel s-a ajuns ca în 2017 efectivul acestora să ajungă la 338.797.
În ceea ce priveşte crescătorii de ovine, ca un program de susţinere a acestora, se aminteşte de o hotărâre emisă în acest an pentru comercializarea lânii. De „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii”, în judeţul nostru beneficiază 641 de crescători, cu peste 330.000 kg de lână.
O altă scădere importantă se observă la păsări. Dacă în 1990, efectivul acestora depăşea 1,7 milioane, după numai 5 ani, acesta cobora sub 500.000. De atunci s-a menţinut relativ constant, până în 2011, când a urcat la peste 650.000 de păsări, iar peste alţi 3 ani să depăşească 730.000. Anul trecut a fost scădere bruscă, ajungându-se la cel mai mic efectiv din ultimii 27 de ani (sub 40.000 de exemplare), pentru ca acum să urce din nou la peste 720.000 de păsări.
LIVIU C.
