La închiderea depozitului din Miercurea-Ciuc se foloseşte o tehnologie unicat în România

martie 2, 2016 in Agricultură/Ecologie

În cadrul proiectului Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Harghita, implementat de Consiliul Judeţean Harghita, se urmăreşte modernizarea şi/sau închiderea depozitelor actuale de deşeuri menajere care sunt neconforme

– Interviu cu Zólya A. László, manager de proiect în cadrul Consiliului Judeţean Harghita –

– Unul dintre avantajele acestui proiect îl reprezintă faptul că vor dispărea depozitele de gunoi vechi şi neconforme. Ce înseamnă acest lucru pentru municipiul Miercurea-Ciuc?

– Închiderea depozitelor vechi poate fi efectuată în două feluri. Una dintre soluţii ar fi păstrarea pe vechiul amplasament al depozitului, izolarea din partea de sus pentru a preveni infiltrarea apei de ploaie, iar ulterior teritoriul respectiv să treacă printr-un proces de reecologizare. O a doua opţiune este transportul deşeului la o altă locaţie, iar teritoriul astfel eliberat să poată fi reecologizat.

Zonele urbane din judeţul Harghita aveau opt depozite vechi de deşeuri menajere, care au trebuit să fie închise conform legilor în vigoare. Implementatorii proiectului au decis ca patru dintre acestea (cele din Băile Tuşnad, Vlăhiţa, Cristuru-Secuiesc şi Bălan) să fie închise prin transportarea deşeurilor la depozitul situat în Miercurea-Ciuc. Celelalte patru depozite vor fi izolate pe loc.

– Ce se va întâmpla cu depozitul din Miercurea-Ciuc?

– Deşeurile acumulate în depozitul municipal vor fi izolate conform celor mai noi standarde din Uniunea Europeană. Motivul pentru care s-a ales această soluţie este cantitatea foarte mare de deşeu, aproximativ 500.000 de m3, la care se adaugă aproximativ 100.000 de m3 de deşeu transportat din alte zone. În depozitul municipal vor fi izolate aproximativ 600.000-650.000 m3 de deşeuri menajere. Important este faptul că suprafaţa pe care va fi amplasat depozitul închis va fi redusă de la 100.000 m2, cât este în acest moment, la 37.500 m2, şi se va ridica la maxim 1,5-2 metri de la nivelul solului.

– Ce fel de tehnologie este utilizată în procesul de închidere a gropii din Miercurea-Ciuc?

– Cine a urmărit anii trecuţi articolele apărute în presa din judeţ, a putut constata faptul că contaminarea apelor subterane din zona Topliţa-Ciuc a fost pusă pe seama depozitului vechi de la marginea oraşului, politicienii folosind deseori în legătură cu aceasta sintagma de „bombă ecologică”. Prin proiectul de mare anvergură cu finanţare preponderent europeană câştigat de Consiliul Judeţean Harghita în 2013 este posibilă dezamorsarea acestei aşa-zise bombe. La închiderea depozitului se foloseşte o tehnologie care este o noutate în România.

– În ce constă noutatea acestei metode?

– Având în vedere marea cantitate de ape subterane prezente în Bazinul Ciucului de Mijloc, s-a impus de către instituţiile abilitate o modalitate de închidere care presupune hidroizolaţia totală a depozitului. Lucrările au început prin relocarea deşeurilor pe un amplasament nou amenajat ce mărgineşte actuala locaţie. Depozitul va fi sistematizat sub forma unui trunchi de piramidă, înălţimea maximă a deşeurilor va fi de maximum 10 m. Suprafaţa barierei de impermeabilizare este de 37.144 mp şi are următoarea stratificaţie de la bază în sus: bariera naturală peste care se realizează stratul de impermeabilizare minerală va avea grosimea de 50 cm la o distanţă faţă de cel mai de jos punct al bazei depozitului; peste baza depozitului s-a aşternut o folie de geocompozit bentonitic; stratul de drenaj este constituit din pietriş spălat. Dispunerea acestuia trebuie să fie pe baza principiului filtrelor inverse, în aşa fel încât să nu fie posibilă colmatarea acestuia cu particule provenite din corpul deşeurilor. Grosimea stratului mineral de drenaj nu trebuie să fie mai mică de 50 cm.

Pe suprafaţa nou creată, nivelată şi compactată, se va aplica un strat de susţinere a sistemului de etanşare, cu o grosime de 50 cm după compactare, având rolul de a prelua sarcinile statice şi dinamice care apar în timpul şi după aplicarea tuturor straturilor de închidere. Stratul de susţinere trebuie să permită pătrunderea gazului. Peste stratul suport se va construi un sistem de impermeabilizare a depozitului cu rolul de a asigura o interacţiune controlată între depozit şi mediu înconjurător care să anuleze efectele negative ale deşeurilor asupra mediului.

Stratul de drenare al biogazului va fi alcătuit din pietriş cu granulozitatea 8-32 mm şi va avea grosimea de 30 cm. Peste stratul de drenare a gazului se va aşterne un strat de geocompozit bentonitic cu greutatea specifică mai mare sau egală cu 6.000 g/mp, care va asigura izolarea completă a corpului depozitului de mediul înconjurător.

Drenarea apelor de suprafaţă provenite din precipitaţii se va face prin intermediul unei saltele drenante cu filtru pe ambele părţi poziţionată peste geocompozitul bentonitic. Stratul de recultivare se realizează cu o grosime minimă de 1 m, acesta nu se compactează şi are în compoziţie: un strat de reţinere a apei de 85 cm, un stat vegetal de 15 cm şi vegetaţie.

Este de menţionat faptul că va funcţiona şi un sistem de colectare şi de transport al levigatului (apa care a extras substanţe dizolvate din depozit). Acesta este compus din drenuri absorbante, strat filtrant, cămine de vizitare şi conducta colectoare ce transportă levigatul în bazinul de vidanjare. Din acest bazin, levigatul este transportat cu autovehicule speciale la staţia de pre-curăţare a levigatului de la Remetea, iar de acolo la staţia de epurare a apelor uzate din aceeaşi localitate.

– Pe termen lung care ar fi soarta unui depozit de deşeuri închis în acest fel?

– Ca urmare a celor descrise mai sus, în câţiva ani va dispărea formarea de levigat, stratul de deşeu se va usca şi se va stabiliza. Încetează şi formarea biogazului, astfel depozitul nu va mai fi considerat unul periculos. Nu va infecta apele subterane, iar teritoriul reecologizat va putea fi folosit ca fâneaţă. „Comportamentul” depozitului închis va fi strict supravegheat timp de 30 de ani de operatorul regional de salubritate selectat de către Consiliul Judeţean Harghita, se va verifica de asemenea şi calitatea apelor subterane. Pe toată perioada amintită, în conformitate cu legislaţia în vigoare, suprafaţa depozitului închis nu va putea fi folosită în alte scopuri.

Biroul de presă al proiectului SMID