Învăţând din greşeli, au conturat mai uşor perspectiva… | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 21 septembrie 2021
Home » Agricultură/Ecologie » Învăţând din greşeli, au conturat mai uşor perspectiva…
Învăţând din greşeli, au conturat mai uşor perspectiva…

Învăţând din greşeli, au conturat mai uşor perspectiva…

Dovadă că, azi, Harghita se numără printre judeţele fruntaşe din ţară la două dintre Schemele de ajutor de minimis!

 

Încă de la început trebuie să vă spun că subiectul pe care îl abordez acum a fost tratat şi de către directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură, ing. Török Eugen, care l-a dezvoltat într-un material ce avea să fie prezentat, ieri, membrilor Colegiului Prefectural Harghita.

Problematica la care s-a referit domnia sa este una câte se poate de actuală şi vizează un sector economic important din judeţ, ale cărui… motoare au fost repornite cu ceva timp în urmă, tocmai în ideea de a se contura perspectiva, pornind de la resursele existente.

Şi vorbesc aici despre sectorul de creştere a animalelor care, vrând-nevrând, nu poate fi separat de sectorul vegetal, date fiind condiţiile specifice locului, dezvoltarea lor fiind influenţată de o serie de factori comuni cum ar fi piaţa de desfacere, preţul de valorificare, modalităţile de subvenţionare etc. Aşa stând lucrurile, se poate spune că, dacă sectorul vegetal asigură baza furajeră pentru sectorul zootehnic, cel din urmă asigură îngrăşămintele naturale necesare primului, în condiţiile în care preţul îngrăşămintelor chimice a tot crescut, plus încasări ritmice pentru fermele mixte.

Pentru cei care poate nu ştiu, aş mai reţine că, din cele 396.208 ha, câte numără suprafaţa agricolă a judeţului nostru, 154.297 ha sunt ocupate cu păşuni şi 164.956 cu fâneţe, restul fiind arabil (74.134 ha) şi livezi (786 ha). Asta înseamnă că 80 la sută din total este asigurat din pajiştile naturale, care constituie, după cum arăta şi directorul DA Harghita, „baza furajeră cea mai ieftină şi cea mai sănătoasă pentru animalele ierbivore”. Ca să nu mai vorbim că subvenţiile acordate pentru aceste suprafeţe sunt mult mai mari faţă de subvenţiile acordate pentru celelalte categorii de folosinţă. Şi dacă pajiştile naturale sunt ieftine şi sănătoase, plantele furajere cultivate pe circa 50 la sută din arabil sunt cele care au un conţinut ridicat de proteină, fără de care nu se poate trece uşor peste un sezon de stabulaţie. Dovadă că, în momentul în care s-a înţeles acest lucru, suprafeţele destinate lor au crescut de la 30.168 ha ocupate cu perene în 2013, la 32.313 ha în 2016 şi de la 4.979 ha la 5.470 ha cele ocupate cu plante furajere anuale.

Dar grija faţă de asigurarea bazei furajere pentru perioada de stabulaţie s-a manifestat şi prin utilizarea de tehnologii noi de recoltare, depozitare şi conservare în toate, inclusiv în valorificarea paielor pentru sectorul zootehnic şi pentru biomasă, renunţându-se la a li se mai da foc pe câmp.

Însă, după cum bine se ştie, omul din greşeli învaţă, lucru care, în cazul de faţă, a făcut posibilă conturarea unei noi perspective în care, evident, trebuie să se regăsească şi efectivele de animale care au înregistrat, începând cu 1990, fluctuaţii însemnate, cu tendinţe de evoluţie clar exprimate. Astfel, până în 2000, la toate speciile se constată o scădere faţă de primul an care a marcat schimbarea sistemului. Şi iată câteva exemple: efectivul total de bovine ajunge la 63.375 capete, de la 122.332 cât era în 1990; efectivul de ovine/caprine la 141.598 de la 278.654; efectivul de porcine de la 142.617 la 57.675, iar cel de păsări de la 1.706.361 la 455.391 capete.

De scăzut au scăzut, de asemenea, şi efectivele de vaci pentru lapte, de la 49.030 capete în 1990, la 38.962 capete în 2000. An din care, până în 2007, revin efectivele de bovine şi ovine, ultimele cu o creştere spectaculoasă ce ridică efectivul la nivelul anului 1990, primele crescând ceva mai lent, pentru ca în 2016 să ajungă la 89.155 capete.

La această specie scăderea mai este însă provocată de aderarea ţării noastre la UE, de preţurile laptelui în cădere liberă şi de dispariţia unităţilor mici de procesare, lipsuri compensate treptat prin ameliorarea calităţii efectivelor, lucru ce a dus în final la dublarea producţiei de lapte pe cap de vacă furajată.

Vorbeam despre preţul de achiziţie al laptelui şi despre o scădere, cu circa 20-30 de procente a lui, ceea ce în opinia specialiştilor se poate corecta printr-o mai bună organizare a producătorilor, care să se soldeze cu înfiinţarea unor cooperative de valorificare şi procesare a materiei prime, după modelul celor din Cristuru-Secuiesc şi Frumoasa.

O altă soluţie pentru revigorarea acestui segment ar fi, după cum susţin ei, reorientarea către animalele specializate pe carne, având în vedere cererea pieţei, interne şi externe, pentru un astfel de produs.

Aş încheia în mare acest subiect, apreciind că, învăţând din greşelile corectate din mers, producătorii agricoli din judeţ şi-au conturat treptat şi perspectiva, alegând până la urmă ce-i mai bun pentru ei. Drept dovadă, la ultimele două Scheme de ajutor de minimis, Harghita se înscrie cu rezultatele ei printre primele judeţe ale ţării. Astfel, la cea dintâi, care viza achiziţionarea de berbeci/ţapi de reproducţie din rase specializate, au depus dosare 64 de beneficiari, care au achiziţionat 286 de animale, în valoare totală de 714.000 lei; la cea de-a doua, destinată achiziţionării de juninci din rase specializate de taurine, juninci din specia bubaline şi/sau tauri de reproducţie din rase de carne, vorbim despre 83 de beneficiari, 557 de animale şi 3.145.000 lei. Dar, mai vorbim, în perspectivă apropiată, şi despre un câştig genetic, încă necuantificabil, la care vor contribui cele 241 de juninci din rase de lapte, 294 din rase de carne şi 22 de tauri aparţinători ultimei categorii, plus încă 286 de reproducători din speciile ovine/caprine. Sigur, cifrele pot părea, la prima vedere, nesemnificative, dar, dincolo de ceea ce vor însemna ele în avantajul sectorului pe care îl susţin, acum arată clar că unii oameni au înţeles bine ce au de făcut pentru ziua de mâine, punând la temelia afacerii lor încă o piatră de rezistenţă…

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.