La Tulgheş şi Corbu au avut loc Ceremoniale militare şi religioase de Ziua Naţională a României | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 23 septembrie 2021
Home » Societate » La Tulgheş şi Corbu au avut loc Ceremoniale militare şi religioase de Ziua Naţională a României
La Tulgheş şi Corbu au avut loc Ceremoniale militare şi religioase de Ziua Naţională a României

La Tulgheş şi Corbu au avut loc Ceremoniale militare şi religioase de Ziua Naţională a României

La Tulgheş şi Corbu, Ziua Naţională a României şi cei 98 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia – 1 Decembrie 1918 s-au sărbătorit cu câteva zile mai devreme, respectiv duminică, 27 noiembrie 2016, pe motivul, după cum a afirmat deputatul Mircea Duşa, de a înlesni o participare cât mai numeroasă a cetăţenilor celor două comune.

Ceremonialele militare şi religioase de comemorare a Eroilor Neamului Românesc s-au desfăşurat în centrul comunei Tulgheş, la Monumentul Eroilor, iar în Corbu, la Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial, din curtea celor două biserici.

În ambele localităţi, garda a fost alcătuită din militari din cadrul Batalionului 24 Vânători de Munte din cadrul Brigăzii 61 Miercurea-Ciuc, care a fost reprezentată şi de muzica militară.

La manifestări au participat deputatul Mircea Duşa, prefectul judeţului Harghita, Jean-Adrian Andrei, alături de alţi conducători ai unor instituţii de la nivelul judeţului Harghita.

După primirea oficialităţilor şi intonarea Imnului de Stat al României, instrumental şi vocal, manifestările din cele două comune au debutat cu slujbe religioase săvârşite de preoţii parohi ortodocşi din cele două comune.

Din discursurile rostite de Mircea Duşa, Jean-Adrian Andrei, Marcel Vancu, primarul comunei Tulgheş şi Romeo Ţepeş-Focşa, primarul comunei Corbu, s-au scos în evidenţă faptul că Unirea Transilvaniei cu România de la 1 Decembrie 1918 reprezintă fără doar şi poate evenimentul principal al istoriei României şi, totodată, realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii.

De asemenea, s-a amintit despre luptele din zona Tulgheşului din Primul Război Mondial şi despre faptul că Miron Cristea, primul Patriarh al României, fiu al Topliţei Române, pe atunci episcop de Caransebeş, a condus delegaţia românilor transilvăneni, care a dus la Bucureşti Declaraţia de unire a Transilvaniei cu România.

Importanţa însemnelor naţionale a fost scoasă în evidenţă de cei care au luat cuvântul, care s-au referit şi la jertfa înaintaşilor şi lupta pentru constituirea statului naţional român.

La cele două monumente s-au depus coroane de flori, după care a urmat defilarea gărzii şi a muzicii militare.

„Pentru fiecare naţiune, cel mai important eveniment al unui an este Ziua Naţională… Tot în acest an sărbătorim 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, când pe această vale şi-au pierdut viaţa peste o mie de români în luptele pentru eliberarea Ardealului… Simbolurile naţionale sunt ceva sfânt pentru România. Acestea ne identifică în lume ca o naţiune mândră şi demnă… Ziua Naţională trebuie să ne unească şi să facă din România o ţară mândră în lume, iar din români, stăpâni la ei acasă, pentru că ceea ce se întâmplă în zilele noastre nu este normal. În perioada următoare trebuie să se creeze condiţii pentru ca românii să se simtă bine la ei acasă”, a spus printre altele Mircea Duşa.

Cu acelaşi prilej, prefectul Jean-Adrian Andrei a afirmat că „prin construirea României Mari, românii au realizat că importanţa constituirii statului unitar român stă în edificarea instituţiilor puternice şi profesioniste, cele care devin pilonii de forţă ai oricărei organizări statale. Tot la fel realizăm şi noi astăzi, în contextul construcţiei europene, necesitatea edificării instituţiilor statului de drept, garanţia democraţiei în România, a orientării strategice a statului român, a reîntregirii noastre depline într-o Europă unită… Gândul de unitate îl am pentru toţi cetăţenii judeţului Harghita, oriunde trăiesc, dar simţind româneşte să se bucure de Ziua Naţională a ţării lor”.

Primarul Marcel Vancu: a spus că „astăzi celebrăm împreună trecutul, cinstim memoria înaintaşilor, ne bucurăm împreună de prezent şi privim cu bucurie spre viitor. Indiferent de vârstă, statut social, etnie sau credinţă, suntem cu toţii români şi avem cu toţii un obiectiv important, acela de a construi pentru noi şi pentru copiii noştri o viaţă mai bună, mai sigură aici acasă, în România”, iar alesul cetăţenilor din Corbu, Romeo Ţepeş-Focşa, a afirmat că ,,despre Ziua Naţională a României s-a vorbit aici şi se pot vorbi mult şi multe. Eu doresc din tot sufletul să mulţumesc tuturor oaspeţilor prezenţi la Corbu la această aniversare, tuturor celor au contribuit la această ceremonie, în premieră în comuna noastră şi cetăţenilor comunei Corbu prezenţi aici în număr mare”.

La Tulgheş, după manifestările oficiale, pe o scenă amenajată în aer liber s-a desfăşurat un spectacol artistic susţinut de elevii Şcolii gimnaziale şi cunoscuta interpretă a cântecului popular românesc Mariana Anghel, împreună cu fiica ei, Adriana Anghel.

Pe scena din sala Căminului cultural din Corbu au evoluat formaţia artistică a Liceului tehnologic din Corbu, după care au cântat Giorgiana Suciu, Georgiana Olar şi Paul Mureşan, din cadrului Grupului vocal „,Flori Topliţene” al Casei de cultură a municipiului Topliţa, împreună cu îndrumătoarea lor, îndrăgita interpretă a cântecului popular Livia Harpa, care au interpretat un minunat cântec patriotic şi în faţa monumentului din Corbu.

Şi la Tulgheş, şi la Corbu, cei prezenţi au participat la o masă populară cu tradiţionala fasole cu cârnaţi.

VASILE GOTEA
Foto: Ionuţ Pascariu

Comentarii:

comentarii

2 comments

  1. Alegerea zilei de 1 decembrie ca sărbătoare naţională a României este văzută drept un afront adus minorităţii maghiare din România. https://ro.wikipedia.org/wiki/Ziua_națională_a_României

    Dacă Unirea Transilvaniei cu România de la 1 Decembrie 1918 reprezintă “fără doar şi poate” evenimentul principal al istoriei României, sărbătorindu-se unirea Transilvaniei şi a Banatului cu România (Proclamaţia de la Alba Iulia), unde sunt steagurile Transilvaniei şi Banatului sau face şi asta parte din afrontul adus minorităţii maghiare din România, odată cu alegerea acestei zile ca zi naţională?

    “Îmi doresc ca România să devină cândva un stat neutru din punct de vedere etnic şi religios în sensul de a nu mai fi un promotor al tensionării relaţiilor dintre comunităţile etnice, ci să recunoască diversitatea ca pe un potenţial imens de cunoaştere şi dezvoltare socială.” (Sever Ioan Miu)

    Hai, România, că poţi mai mult!

  2. Maghiarii, spre deosebire de secui, nu au făcut declarație de aderare la Proclamația de la Alba Iulia, așa cum au făcut și sași,i și evreii! Să nu creadă niciunul că mai pot întoarce istoria înapoi!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.