Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
În schimb, s-a recoltat o cantitate importantă de afine, una dintre cele mai mari din ultimii ani
În acest an, Direcţia Silvică (DS) Harghita a colectat 68 de tone de afine şi doar 6 tone de zmeură, o cantitate de fructe de pădure mai mică decât a fost contractată la începutul sezonului.
Directorul DS Harghita, ing. Cătălin Mutică, a declarat că la începutul campaniei existau cumpărători din afara ţării pentru 80 de tone de afine şi 40 t de zmeură, însă şi în acest an s-a păstrat tendinţa din ultimii ani, şi anume de scădere a producţiei de fructe de pădure, după cum o arată şi rezultatele.
În ceea ce priveşte afinele, directorul DS Harghita s-a arătat mulţumit de cantitatea colectată, fiind una dintre cele mai mari din ultimii ani, în condiţiile în care anul trecut, de exemplu, s-a recoltat doar o tonă de afine.
„În schimb, la zmeură, faţă de anii când recoltam peste 100 de tone, e anul cu cea mai mică producţie din ultimii 15 ani”, a spus ing. Cătălin Mutică.
Cauza pentru recolta scăzută de zmeură o constituie scăderea suprafeţelor defrişate şi creşterea împăduririlor
Potrivit şefului direcţiei silvice, cantitatea mică de zmeură recoltată se datorează faptului că nu au mai fost suprafeţe defrişate în fondul forestier, zone în care zmeurul are condiţii prielnice, se instalează foarte repede şi vegetează câţiva ani buni, până când plantaţiile de arbori ajung la starea de masiv. „Cum am mai spus, cantitatea de zmeură recoltată e şi un indicator al tăierilor ilegale. Cu cât creşte cantitatea de zmeură înseamnă că ai mai multe zone deschise, zone defrişate sau tăieri. Practic, această cantitate mică de zmeură recoltată arată că gradul de împădurire a suprafeţelor defrişate într-o formă sau alta a crescut. Suprafeţele care au fost exploatate prin ocoalele silvice, provenite în cea mai mare parte din doborâturi de vânt sau tăieri controlate, conform regulilor silvice, au fost împădurite, regenerate natural sau artificial şi au ajuns la starea de masiv, iar zmeurul nu mai are condiţii prielnice pentru a se dezvolta”, a spus ing. Cătălin Mutică. Pe de altă parte, şi suprafeţele unde exista zmeură, datorită defrişărilor ilegale din urmă cu aproximativ 10 ani, s-au regenerat într-o formă sau alta, chiar dacă nu au fost plantate. Acesta a punctat faptul că în zona de munte molidul se regenerează foarte uşor pe suprafeţele libere. Bineînţeles, formula rezultată dintr-o regenerare naturală necontrolată nu este cea mai potrivită, întrucât într-un final vor fi, probabil, arborete de molid amestecate cu foarte multe specii nevaloroase.
Alte cauze pentru producţia scăzută de zmeură din acest an mai sunt: fructificaţia afectată de îngheţurile târzii sau vremea capricioasă.
Şi un alt motiv este faptul că a scăzut forţa de muncă, care s-a orientat spre culesul de ciuperci comestibile şi afine, acolo unde au câştigat mai bine în aceste două luni de zile.
În acest an, afinele şi zmeura au fost achiziţionate cu preţuri cuprinse între 7 şi 8 lei pe kg. Conform sursei citate, preţurile de achiziţie au fost calculate astfel încât activitatea să fie „cât de cât eficientă şi să nu lucrăm pe pierdere”. „Dar în nici un caz nu facem profit foarte mare din această activitate. Scopul nostru este să nu renunţăm, fiindcă este o activitate tradiţională, legată foarte mult de silvicultori”. De asemenea, un alt argument invocat pentru continuarea acestei activităţi este că timp de 60-70 de zile pe an se asigură o protecţie socială, deoarece poate aduce beneficii populaţiei locale.
Fructele de pădure ajung pe piaţa din Occident, în special în Germania, fiind folosite în industria alimentară şi farmaceutică
Ing. Cătălin Mutică a declarat că, la fel ca în fiecare an, fructele au fost valorificate pe piaţa din Vest, în special în Germania, şi ajung să fie folosite în industria alimentară şi farmaceutică.
Potrivit acestuia, de obicei fructele de pădure crescute natural în Harghita, datorită proprietăţilor lor deosebite, sunt amestecate cu zmeura şi afinele cultivate, ale căror caracteristici sunt inferioare.
În acest context, directorul direcţiei silvice a arătat că nu e de acord cu cei care susţin că fructele de pădure recoltate natural din pădurile din ţară se întorc în supermarket-urile din România sub formă de gem, dulceaţă etc., deoarece costurile ar fi mult prea mari (ţinând cont de preţurile de livrare a fructelor în Germania), iar preţurile finale inaccesibile. La care se adaugă faptul că fructele de pădure recoltate natural de la noi sau din alte ţări nu vor egala niciodată cererea de pe piaţa din Vest.
Acesta a explicat că, din cunoştinţele pe care le are de la târgurile de profil din Europa, sunt foarte mulţi producători de zmeură şi afine cultivate, în Spania, Germania, Franţa etc. Iar cele mai multe produse din fructe de pădure la nivel alimentar şi farmaceutic sunt, în momentul de faţă, din plantaţii controlate. Astfel că, mai mult ca sigur, dacă la noi găsim pe rafturi fructe de pădure din Europa de Vest, acestea provin din fructe de pădure recoltate din plantaţii din acele zone, unde producţia este mare şi astfel preţul final este unul competitiv, a mai precizat ing. Cătălin Mutică.
În perioada următoare începe recoltarea măceşelor, care se vor cumpăra de la culegători cu 2 lei/kg, Direcţia Silvică Harghita având contracte cu beneficiari din afara ţării pentru o cantitate de 20 de tone. (Şt.P.)
