Imperiul contraatacă?

februarie 16, 2022 in (Inter)Național, Opinii

Nu este nimic nou sub soare să aflăm că înalţi oficiali din Ungaria vin în România, în principal în zonele locuite de etnicii maghiari, în prag de alegeri, mai ales că ei cred că vin de fapt „acasă”, aşa cum s-a exprimat recent un secretar de stat din ţara vecină. Ar fi poate elegant ca atunci când vii „acasă” să te întâlneşti şi cu gazda, cu „capul familiei” sau cu cel cu care eşti pe picior de egalitate la gradul de „rudenie”, măcar pentru o strângere de mână şi pentru un schimb de amabilităţi şi păreri despre ce mai fac vecinii. Sau poate există un sâmbure de adevăr în versurile unui cântec contemporan: „pierdut buletin, nu mai ştiu de unde vin…”. Vecinii o duc în acest moment destul de rău, iar acest aspect nu a fost discutat de ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, cu omologul său român Bogdan Aurescu, cu prilejul vizitei pe care oficialul de la Budapesta a efectuat-o, luni, în România, pentru că o întâlnire între cei doi nu a avut loc, cel puţin conform informaţiilor oficiale.

Nu putem spune că ministrul Szijjártó nu a avut întâlniri cu oficiali români, pentru că a fost însoţit în activitatea sa de campanie electorală tocmai de vicepremierul Kelemen Hunor şi astfel s-a bifat o căsuţă de pe lista cu lucruri de făcut cu eleganţă prin România. Nu ştim dacă şeful diplomaţiei ungare a discutat măcar cu domnul Kelemen despre situaţia în care se află Ucraina, care are frontiere atât cu România, cât şi cu Ungaria, dar ştim că în acest moment atragerea de cât mai mulţi votanţi la alegerile parlamentare din aprilie din ţara vecină reprezintă o prioritate absolută pentru partidul condus de Viktor Orbán, mai ales că opoziţia a reuşit să îşi strângă rândurile şi ar putea reprezenta o ameninţare reală pentru stabilitatea pieselor aşezate cu multă grijă în ultimul deceniu şi ceva, pentru construirea unei Ungarii în care o duc mai bine doar cei care fac parte dintr-un aşa-numit sistem al „solidarităţii naţionale”.

Dar Ungaria merge înainte şi nu înapoi, se atrage atenţia alegătorilor printr-un slogan folosit acum în campanie de politicienii partidului de guvernământ Fidesz, care însă au tendinţa să privească mai degrabă în urmă atunci când este vorba despre mobilizarea votanţilor, plasând cu grijă în discursuri elemente din istorie şi cuvinte precum luptă, unitate, solidaritate, victorie şi sacrificiu pentru obţinerea sau apărarea libertăţii ori independenţei în faţa unor forţe malefice, uneori imperiale. Nici discursul domnului Szijjártó, rostit luni după-amiază în faţa monumentului din comuna Siculeni, ridicat în memoria secuilor ucişi în 1764 pentru că au refuzat să se înroleze în trupele imperiale austriece, nu a făcut excepţie.

Péter Szijjártó a declarat în localitatea harghiteană că pentru maghiari reprezintă o obligaţie importantă să îşi amintească faptul că naţiunea maghiară a trecut prin multe provocări şi a purtat propriile lupte, obţinând de multe ori „victorii triumfătoare”, dar şi înfrângeri şi pierderi dureroase, însă nu şi-a cedat niciodată ieftin libertatea. „Nu este întâmplător faptul că dintre evenimentele triumfătoare şi uneori din păcate tragice mai multe au devenit simboluri pentru maghiari. În rândul simbolurilor care reprezintă punctele de reper din istoria noastră se află şi Siculeni. Acest simbol, Siculeni, ne aduce aminte de cât de crudă poate fi logica imperială care doreşte să subordoneze totul sub propria voinţă, doar pentru că o comunitate îşi imagina altfel viitorul, se gândeşte altfel la propria soartă şi formulează toate acestea şi în mod deschis. Aşadar, Siculeniul a devenit un simbol şi chiar mai mult un simbol al atitudinii curajoase faţă de opresiunea crudă imperială. Respect pentru Siculeni, pentru cei din Siculeni şi respect pentru eroi! Din cazul Siculeniului putem învăţa că în faţa voinţei imperiale avem şanse să ne opunem cu succes doar dacă suntem suficient de mulţi, dacă suntem suficient de organizaţi, pentru că altfel nu doar că nu putem să obţinem rezultate de pe urma adevărului pe care îl ştim, ci putem să pierdem tot pentru ce am luptat atât de mult, patria noastră şi libertatea noastră. De aceea, sarcina noastră este acum ca, învăţând din evenimentele din 1764, să consolidăm din nou şi din nou şi să organizăm naţiunea noastră, solidaritatea naţională şi atât de mult încât aspiraţiile imperiale ale celor care ne asediază în mod continuu să nu ne poată mătura. Noi am putut să dăinuim, timp de peste 1.000 de ani, în Europa Centrală, respectiv în Bazinul Carpatic, pentru că în momentele importante am fost mereu capabili să fim solidari. În urmă cu puţin mai mult de un deceniu am început o reunificare transfrontalieră a naţiunii maghiare. Şi atunci am arătat în mod clar că fiecare maghiar este responsabil pentru fiecare maghiar. Acest lucru a fost reflectat şi în decizia privind acordarea dublei cetăţenii şi acest lucru se reflectă şi în abordarea politicii naţionale maghiare potrivit căreia noi nu vrem să vă spunem de la Budapesta dumneavoastră, comunităţilor maghiare naţionale care trăiesc dincolo de graniţe, ce anume este bun pentru dumneavoastră, ci vă întrebăm cum putem să vă ajutăm, cu ce anume vă putem face viaţa mai bună, iar dacă oferiţi un răspuns la acestea – şi oferiţi răspunsuri – atunci încercăm să procedăm ca atare”, a afirmat Péter Szijjártó.

Politicianul partidului Fidesz a amintit că peste câteva săptămâni vor fi alegeri în Ungaria, iar naţiunea maghiară se va afla din nou în faţa unei decizii importante. „Peste câteva săptămâni se va stabili din nou dacă s-a întors epoca aservirii faţă de voinţa imperială sau dacă continuăm validarea interesului naţional, pe care am demarat-o în urmă cu 12 ani. Situaţia privind luarea unei decizii este aşadar clară: ori asta, ori aia, o cale de mijloc poate fi închipuită cu dificultate, cel mai probabil pentru că nu există. Această decizie pe care noi maghiarii o vom lua, în ţara mamă, în Bazinul Carpatic şi în întreaga lume, va hotărî următoarele decenii ale naţiunii maghiare. Următoarele decenii ale naţiunii maghiare în ţara mamă şi următoarele decenii ale naţiunii maghiare şi în cazul maghiarilor care trăiesc dincolo de graniţe. De aceea, vă rog cu mare respect pe dumneavoastră, pe cei care trăiţi în Ardeal şi în Ţinutul Secuiesc, să luaţi parte la luarea acestei decizii comune. Să luaţi parte la formarea următoarelor decenii ale patriei noastre. Să fim puternici, să dăm dovadă de unitate, să fim bine organizaţi, să luăm atitudine lângă interesele naţiunii maghiare, pentru ca şi eroii de la Siculeni să poată să fie mândri de noi”, a conchis Péter Szijjártó, care a adresat totodată celor prezenţi rugămintea de a deveni, prin participarea la vot, parte a „solidarităţii maghiarilor”.

Ştim că Péter Szijjártó este unul dintre cei mai tineri miniştri de externe europeni în funcţie şi suntem convinşi că are o imaginaţie bogată, dar şi suficientă inteligenţă şi de aceea nu putem să presupunem că s-a gândit la celebrul episod „Imperiul contraatacă” din pelicula „Războiul stelelor” atunci când a vorbit despre pericolul revenirii la epoca aservirii faţă de o voinţă imperială, dacă Fidesz ar pierde alegerile, dar ne întrebăm totuşi dacă în birourile de la Budapesta au fost reactualizate hărţile, în cei o mie şi ceva de ani la care s-a făcut referire, pentru că în prezent nu prea mai există imperii pe glob.

Aşa cum nu mai există nici Ungaria Mare, dar hărţi cu aceasta sunt în continuare expuse ostentativ în ţara vecină. Faptul că nu mai este valabilă o astfel de hartă nu are aproape nici un fel de relevanţă în contextul electoral, deoarece una dintre primele măsuri ale guvernului condus de Viktor Orbán a fost acordarea cetăţeniei ungare, prin proceduri simplificate, etnicilor maghiari care trăiesc în alte state şi apoi şi a dreptului de vot la alegerile parlamentare. Cei care nu au domiciliul în Ungaria pot vota la alegerile parlamentare din 3 aprilie prin corespondenţă, fiind necesară înregistrarea prealabilă pe listele cu alegătorii din străinătate. Sistemul electoral din Ungaria este unul mixt, combinând votul uninominal, cu cel proporţional, pe liste. Etnicii maghiari din afara graniţelor Ungariei, care au dobândit cetăţenia ungară, îşi pot exprima votul pentru listele partidelor, nu şi pentru candidaţii din circumscripţiile uninominale, dar opţiunea lor poate cântări destul de mult în actualul context electoral, în care nu sunt diferenţe uriaşe în sondaje între partidele de la putere şi cele din opoziţie.

Dacă luăm în considerare rezultatele ultimelor alegeri din ţara vecină, putem să ne aşteptăm la un vot masiv în favoarea Fidesz în rândul etnicilor maghiari din ţările vecine Ungariei care decid să participe la alegeri, având în vedere şi faptul că opoziţia nu prea a avut posibilitatea să comunice cu aceştia, iar în plus reprezentanţii formaţiunii aflate în prezent la putere au avut grijă să „demonizeze” suficient celelalte forţe politice şi să se plaseze într-o lumină mai mult decât „angelică”, uneori şi cu sprijinul mai pe faţă sau mai voalat al partidelor maghiare din statele respective, pentru a se asigura că nu vor beneficia de prea multă susţinere peste hotare. Iar dacă imperiul contraatacă…

EMIL GROZA