Miercurea-Ciuc, locul 13 în barometrul City Index, care evaluează performanţele municipiilor reşedinţă de judeţ din România
- Korodi Attila: „Este un loc foarte onorabil (…) în condiţiile în care suntem cel mai mic oraş reşedinţă de judeţ, cu 34.000 de locuitori activi
Municipiul Miercurea-Ciuc a ocupat locul 13 în barometrul City Index, care este „un instrument complex, care are misiunea de a oferi oraşelor o reflecţie a realităţii prezente, de a permite comparaţii cu propria performanţă, de a stabili obiective de dezvoltare şi de a celebra progresul”. City Index-ul a analizat date din perioada 2022-2023 pentru cele 41 de municipii reşedinţă de judeţ, metodologia utilizată bazându-se pe o abordare care combină date statistice oficiale dintr-o varietate de surse, cu evaluări calitative ale rezidenţilor şi turiştilor, obţinute de pe platforme online precum TripAdvisor sau Google Places, arată reprezentanţii echipei care a realizat analiza.
Primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, a declarat, într-o conferinţă de presă pe această temă, că locul 13 în barometrul City „este un loc foarte onorabil, nici nu puteam să visăm”.
„Din punctul nostru de vedere, acest barometru reflectă realmente ceea ce simţim noi în municipiul Miercurea-Ciuc, pentru că, dacă ne uităm la câteva statistici singulare, izolate, câteodată se spune că Miercurea-Ciuc este într-o situaţie foarte precară. Dar acest City Index, care este una (n.n. – o evaluare) exhaustivă, care analizează toate spectrele care contează pentru a analiza calitatea vieţii, ne arată că noi suntem – şi este un loc foarte onorabil, nici nu puteam să visăm – suntem pe locul 13 la nivel naţional, în condiţiile în care suntem cel mai mic oraş reşedinţă de judeţ, cu 34.000 de locuitori activi. Asta înseamnă că ceea ce noi generăm, generăm la un nivel calitativ superior, prin aportul unor foarte puţine persoane, o comunitate relativ mică. Şi asta înseamnă că modul în care atât municipalitatea, cât şi comunitatea abordează viaţa de zi cu zi, programele, priorităţile este foarte bine orientat”, a declarat primarul municipiului Miercurea-Ciuc.
Korodi Attila a arătat că City Index-ul a analizat trei aspecte: vibraţie, prosperitate şi calitate – „sunt trei aspecte total diferite”.
„Noi cel mai mare punctaj l-am primit la viaţa vibrantă, capitolul care arată că noi suntem municipalitatea care are cele mai multe organizaţii neguvernamentale pe cap de locuitori înregistraţi, (…) care arată că abordarea noastră de la municipalitate, aceea că finanţăm, co-finanţăm, suntem parteneri la toate proiectele care sunt interesante, care aduc o valoare adăugată în domeniul social, cultural, educaţional, sportiv, este o abordare bună. Că investim foarte mulţi bani este o abordare bună, chiar dacă pe capitol de buget e o distorsiune, că înseamnă o pondere mai mare la nivelul municipalităţii Miercurea-Ciuc decât în celelalte municipalităţi. Dar merită, pentru că viaţa de zi cu zi are nevoie de puncte de repere, de ieşiri şi calitatea vieţii se măsoară şi prin acest aport vibrant al vieţii de zi cu zi, adică cum trăieşte comunitatea, membrii comunităţii, familiile, viaţa de zi cu zi, în afara locului de muncă şi în afara băncilor şcolii”, a spus Korodi Attila, care a precizat că la capitolul vibraţie Miercurea-Ciuc este pe locul 11 la nivel naţional.
În ceea ce priveşte calitatea vieţii, unde se măsoară „tot ce înseamnă infrastructură de sănătate, educaţie, monumentele istorice, biodiversitatea naturală”, „suntem pe un loc foarte elegant, suntem pe locul 25”. „La nivel naţional locul 25, care este tot unul foarte onorant, pentru că sistemul educaţional este oarecum bine proporţionat. Sistemul de sănătate publică în oraş, cu spital judeţean care a primit acum rangul 2, cu servicii pe care pot să le ofere medicii de familie ne aduc peste media naţională şi asta este bine pentru că noi nu avem clinici universitare, noi suntem o municipalitate normală şi totuşi aceste servicii sunt bune. Avem o arhitectură, monumente istorice foarte bogate relativ la dimensiunea oraşului. (…) Acestea sunt incluse în viaţa de zi cu zi, adică face parte din viaţa comunităţii, nu sunt locuri izolate, ci sunt unele care sunt intens, nu vizitate, folosite de comunitate”, a spus primarul din Miercurea-Ciuc, care a mai arătat că şi domeniul social „are o abordare relativ corectă cu foarte mulţi parteneri prestatori sociali în acest domeniu”.
Cu privire la componenta prosperitate, Korodi Attila a spus că municipiul Miercurea-Ciuc se află pe locul 19 la nivel naţional. „Suntem 34 de mii de oameni, oferim locuri de muncă pentru o comunitate de 80 de mii de oameni, vorbind de Depresiunea Ciucului. Chiar şi în condiţiile acestea economia este relativ bună, sănătoasă, pentru că ne situează într-o medie naţională, care este o situaţie foarte bună. Noi suntem pe locul 19 la prosperitate în general, dar sunt câteva elemente pe care putem să ne bazăm”, a afirmat edilul.
Acesta a mai evidenţiat faptul că la criteriul accesibilitatea achiziţiei unei locuinţe barometrul City Index a constatat că Miercurea-Ciuc este printre primele municipalităţi din ţară.
Pentru a menţine acest trend – „şi nu e vorba să ne situăm întotdeauna pe locul 13, 12, 11, ci să fim într-un trend pozitiv” – primarul municipiului Miercurea-Ciuc identifică trei zone strategice, primul fiind conectivitatea. „Niciodată municipiul nu va avea autostradă, dar trebuie să ne conectăm şi aici este şi o responsabilitate a statului român să se vadă conectată la cele două autostrăzi, la sud şi la nord de noi, la câte 60 km, reţeaua feroviară să fie pusă la punct şi conectivitatea est-vest să fie pusă la punct. Venim noi după aceea cu politici locative. Numai prin elaborarea ultimelor PUZ-uri în ultimii doi ani şi jumătate am lărgit aria zonei unde în sfârşit pot fi construite locuinţe particulare, dar din fericire şi blocuri. Deja sunt cel puţin două PUZ-uri care includ şi blocuri, atât private, cât şi din fonduri publice, vorbesc şi de ANL, pentru că în sfârşit am putut preda ANL-ului teren pentru a construi blocuri pentru locuitori. Şi este partea a treia: economia. (…) Am început proiectul de parc industrial, am început programul de minimis, prin care dăm facilităţi pentru companii care investesc în producţie şi servicii, de aceea o să dăm drumul şi la spaţiul co-working pentru antreprenori individuali şi lucrurile acestea se vor continua, se vor lărgi”, a spus Korodi Attila.
În final acesta a punctat că „rezultatul City Index-ului nu este al municipalităţii, ci este al oraşului Miercurea-Ciuc, pentru că include foarte mult aport al cetăţenilor care, prin implicare, prin modul în care îşi desfăşoară activitatea, se reflectă în aceste statistici generale”.
„Despre Miercurea-Ciuc vă amintiţi probabil de la lecţiile de geografie că este cel mai mic dintre municipiile reşedinţă de judeţ din România. Prea puţini sunt însă cei care i-au trecut pragul pentru a constata cât de mult s-a transformat acest oraş în ultimul deceniu sau ce viaţă culturală şi civică bogată are, lucruri care îl situează sus în City Index-ul nostru. (…) Municipiul este într-un proces vizibil de dezvoltare, cu eforturi de investiţii publice subliniate şi de datele analizate de City Index. În curând se va construi un campus pentru învăţământ dual care va veni în sprijinul agenţilor economici din întregul judeţ, aflaţi în căutare de forţă de muncă corespunzător calificată. Consiliul Judeţean Harghita a investit sume considerabile în extinderea şi modernizarea Spitalului Judeţean de Urgenţă, ceea ce a contribuit la creşterea calităţii serviciilor medicale oferite cetăţenilor. Alte atuuri ale Miercurii-Ciucului, care duc la poziţia din City Index, sunt numărul mare de monumente şi rezervaţii naturale din oraş, accesibilitatea achiziţiei unei locuinţe – oraşul se află în Top 3 municipii în ceea ce priveşte acest indicator – şi un grad ridicat de civism, demonstrat de numărul mare de ONG-uri înfiinţate, raportat la populaţie – cel mai mare dintre cele 41 de municipii reşedinţă de judeţ analizate”, se artă în barometrul City Index. (Şt. Pătrîntaş)
