Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Fermierii din zona montană – „discriminaţi faţă de cei de la câmpie” | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 28 martie 2024
Home » Agricultură/Ecologie » Fermierii din zona montană – „discriminaţi faţă de cei de la câmpie”
Fermierii din zona montană – „discriminaţi faţă de cei de la câmpie”

Fermierii din zona montană – „discriminaţi faţă de cei de la câmpie”

  • Reprezentanţii fermierilor, asociaţiilor de fermieri şi composesoratelor din Harghita au solicitat ministrului Agriculturii modificarea Planului Naţional Strategic 2023-2027

Redistribuirea banilor alocaţi prin Planul Naţional Strategic 2023-2027 a generat mari nemulţumiri în rândul agricultorilor din zona montană. Vinerea trecută, mai multe forme asociative ale fermierilor din Harghita au tras un semnal de alarmă în acest sens, în cadrul unei discuţii cu ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, căruia i-au pus în vedere că felul în care a fost gândită redistribuirea sumelor nu este echitabil, discriminându-i pe agricultorii montani.

Întâlnirea, intermediată de preşedintele PSD Harghita Romeo Ţepeş-Focşa, a avut loc la Bucureşti, pentru interesele fermierilor harghiteni pledând Alexandru Vaidoş – consilier judeţean şi reprezentantul Asociaţiei crescătorilor de animale din Voşlăbeni, Gál Kálmán – consilier local din comuna Dăneşti şi reprezentantul asociaţiilor composesorale din zonele Ciuc, Odorhei, Gheorgheni (Harghita) şi Baraolt (Covasna), fermieri de la Borsec şi din Subcetate.

Prin Planul Naţional Strategic (PNS) 2023-2027, fermierilor din România li se vor acorda două tipuri de subvenţii: 1) sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii (BISS – SAP – plată de bază pe suprafaţă, CRISS – subvenţie redistributivă pentru micii fermieri cu exploataţii până la 50 de hectare, Eco-schema-Înverzire (CIS-SVC) şi 2) plăţi compensatorii pentru pachetele agro-mediu şi pentru zonele cu constrângeri specifice semnificative şi naturale.

Problemele sesizate de fermierii din zona montană apar în cazul plăţilor compensatorii, în condiţiile în care agricultura este asociată cu diversitatea speciilor şi habitatelor, dar şi cu prezenţa unor specii a căror conservare este de interes european, naţional sau regional, dependentă de continuarea practicilor agricole specifice, tradiţionale, în condiţiile în care sumele acordate de Uniunea Europeană pentru subvenţii au scăzut cu aproximativ 30%.

Cei mai afectaţi de schimbările introduse prin noul Plan Strategic Naţional (PNS) 2023-2027 vor fi fermierii, asociaţiile de fermieri şi composesoratele din zona montană, în special deţinătorii de terenuri agricole cu înaltă valoare naturală (High Nature Value – HNV) şi deţinătorii de pajişti permanente din Transilvania, Maramureş, dealurile subcarpatice şi sud-vestul ţării, practic tot ceea ce înseamnă pajişti şi păşuni montane unde agricultura de tip tradiţional este principala activitate economică şi un factor-cheie în conservarea naturii.

„Nouă, fermierilor din aceste zone, ni se impune să respectăm regulile de agro-mediu şi avem o serie de restricţii din această cauză, spre deosebire de cei din alte zone; de exemplu, nu avem voie să intervenim cu utilaje grele, cosirea se face manual, avem măsuri restrictive şi în cazul animalelor – de exemplu, o junincă la un hectar, pentru a nu suprasolicita pajiştea, spre deosebire de cei de la câmpie cărora li se îngăduie o vacă pe un hectar. Şi pentru că noi trebuie să respectăm aceste condiţii de agro-mediu trebuie să ni se acorde plăţi compensatorii pentru pierderile suferite aplicând regulile impuse, aşa cum a fost şi până acum. Mai mult, începând cu aplicarea noului PNS, proprietarii de pajişti care au peste 200 de hectare în administrare nu vor mai primi niciun leu pentru diferenţa de suprafaţă – de exemplu, cel care are 500 de hectare va primi compensaţia pentru 200 de hectare, iar pentru restul de 300 de hectare nimic, deşi este obligat să respecte în continuare condiţiile impuse pentru întreaga suprafaţă deţinută, ceea ce nu este normal. Pentru noi, cei care avem pajişti şi păşuni închiriate de la unităţile administrativ-teritoriale, problema este mai drastică, pentru că anul trecut, conform ultimei hotărâri a Consiliului Judeţean, chiria se calculează în funcţie de preţul pentru masa verde, care a crescut cu 25%. Deci, creşte chiria pe hectar cu 25%, în condiţiile în care APIA îţi diminuează compensaţia cu 50%. Noi, ca asociaţii şi ca fermieri care închiriem pajişti de la primării, nu dorim să devenim doar nişte intermediari ai banilor între APIA şi organele locale ale puterii administrative – nivelul chiriei fiind acelaşi cu suma pe care o primim noi de la APIA – că nu are niciun rost, fiindcă nu răspunde nici primăria, nu răspunde nici Ministerul (Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – n.a.), ci doar fermierii, care rămân fără niciun leu pentru agricultură. Oamenii nu ştiu încă, pentru că nu au citit PNS-ul, dar asta este realitatea. Problemele le vor resimţi când vor rămâne fără bani”, a explicat reprezentantul fermierilor din zona Voşlăbeni – consilierul judeţean Alexandru Vaidoş, prezent activ la întâlnirea de vinerea trecută cu ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Petre Daea.

Conform prevederilor PNS 2023-2027, în afara menţinerii biodiversităţii terenurilor arabile şi a pajiştilor permanente, dar şi a vieţii sălbatice specifice habitatelor agricole în ansamblu, deţinătorii de terenuri agricole cu înaltă valoare naturală şi de pajişti permanente sunt obligaţi să nu utilizeze pesticide, substanţe chimice şi erbicide, să asigure controlul speciilor invazive şi native, să menţină elementele de peisaj pe terenul agricol, să asigure zone de linişte şi condiţii optime de cuibărit, adăpost şi de hrănire pentru dezvoltarea faunei specifice ecosistemelor forestiere.

Două riscuri majore se întrevăd în noianul de condiţii impuse şi nesusţinute financiar: fermierii din zona montană vor respecta condiţiile de agro-mediu pe suprafaţa pentru care sunt compensaţi (200 de hectare), dar nu şi pe restul suprafeţei deţinute şi fărâmiţarea asociaţiilor mari, a cooperativelor şi composesoratelor din zona montană, pentru înfiinţarea cărora s-a militat în PNDR 2014-2020. Stânele montane vor fi părăsite, fermierii nu vor mai creşte animale împrăştiate pe păşunile alpine, păstrând astfel calitatea deosebită a produselor lor, păşunile se vor degrada, invadate de vegetaţia forestieră, iar tradiţia seculară a păşunatului în munte va dispărea, susţin reprezentanţii fermierilor din zona montană şi deţinătorii de pajişti permanente.

Consilierul judeţean Alexandru Vaidoş a atenţionat că islazul comunal nu se poate compara cu păşunile montane situate în amonte la 20-30 de kilometri de localităţi, în zone greu accesibile şi greu de gestionat.

Punctual, Gál Kálmán, reprezentantul composesoratelor din zonele Ciuc, Odorhei, Gheorgheni (Harghita) şi Baraolt (Covasna), spune că începând din acest an fermierii din zona montană nu vor mai beneficia de plata pentru înverzire de 56,28 de euro/hectar, ea devenind o eco-schemă pentru sectorul vegetal destinată doar terenului arabil, pajiştile nefiind incluse în această eco-schemă care beneficiază de un fond de 1,6 miliarde euro. Dintre proprietarii fermelor de subzistenţă de sub zece hectare vor putea accesa eco-schema prin gospodăria tradiţională, însă doar în anumite condiţii şi cu respectarea anumitor elemente.

„Fermieri care deţin pajişti permanente cu o suprafaţă mai mare de 10 hectare vor primi sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii BISS de 96,7 euro, dar nimic altceva din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), în comparaţie cu cei care deţin suprafeţe arabile şi au posibilitatea să acceseze din BISS – 96,47 de euro, din eco-schema PD-04 – 56,28 de euro şi din CIS-SCV-Lucerna – 101 euro, în total 253 de euro/hectar. Şi asta în condiţiile în care vorbim despre creşterea animalelor, care este cel mai greu sector din agricultură”, precizează Gál Kálmán.

Membrii delegaţiei harghitene i-au solicitat ministrului Petre Daea modificarea Planului Naţional Strategic 2023-2027 prin includerea pajiştilor permanente în intervenţia „ECO-SCHEME” elaborată în PNS 2023-2027.

Conform noului PNS, pentru pajişti nu va mai exista intervenţia „Plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu”, ca în perioada anterioară, pajiştile naturale nefiind incluse nici în eco-scheme, acesta însemnând un minus de 56,28 de euro/ha, adică o reducere a sprijinului de venit cu 100% la pajişti permanente.

În opinia fermierilor, Eco-schema/PD-04 – Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil „este discriminatorie faţă de fermierii cu pajişti permanente”.

De asemenea, membrii delegaţiei din Harghita au propus o justă împărţire a sumei de 1,6 miliarde de euro prevăzută la măsura PD-04, de care ar urma să beneficieze doar fermierii deţinători de terenuri arabile.

„Propunem o împărţire mai echitabilă, astfel încât suma respectivă să fie accesibilă şi pentru fermierii cu pajişti permanente”, au recomandat membrii delegaţiei harghitene.

În opinia celor peste 100 de semnatari ai propunerii de modificare a PNS, „prin sprijinirea mai avantajoasă a suprafeţelor arabile se dă ocazia fermierilor pentru o posibilă conversie a pajiştilor naturale în teren arabil contrar angajamentelor României”, având ca efect reducerea pajiştilor permanente existente şi a biodiversităţii.

Semnatarii apreciază că plăţile de agro-mediu sunt plăţi compensatorii şi nu sprijin pentru venit în scopul sustenabilităţii, prevederile PNS 2023-2027 precizând că „plata compensatorie reprezintă 100% sprijin public nerambursabil. Prima compensatorie este plătită anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (hectare)”.

Cea de-a treia propunere are ca obiect „eliminarea reducerii degresive (care se reduce treptat – n.a.) şi a plafonării compensaţiei la 150 de hectare, respectiv 200 de hectare în cazul intervenţiei «DR-01-AGRO-MEDIU ŞI CLIMĂ PE PAJIŞTILE PERMANENTE» din PNS 2023-2027”, care ar conduce la: divizarea/destrămarea proprietăţilor de pajişti permanente mari încă existente, la abandonarea pajiştilor cu înaltă valoare naturală şi la lichidarea cooperativelor şi a formelor de asociere.

„După ce compensaţiile pentru pierderile de venit ale fermierilor din zona montană au fost reduse degresiv în 2013, tot pentru aceeaşi zonă cu pajişti naturale sunt reduse degresiv din nou, în 2023. (…) De ce sunt plafonate compensaţiile la 150, respectiv la 200 de hectare, dacă în toată ţara nu s-au aplicat plafonări şi nici reduceri degresive?”, întreabă semnatarii propunerii de modificare a PNS 2023-2027.

Din cauza acestor restricţii şi angajamente pe care fermierii trebuie să le respecte, veniturile fermierilor vor scădea cu 25% până la 60%, conform descrierii din PNS, atenţionează semnatarii propunerii de modificare a Planului Naţional Strategic 2023-2027.

„Rezultatul acestei intervenţii va fi umilirea fermierilor, a celor care cresc animale pe pajiştile permanente în zona montană, pe pajiştile cu înaltă valoare naturală, prin: părăsirea păşunilor montane, dispariţia stânelor montane şi încetarea acestui stil de viaţă, o altă consecinţă fiind reducerea drastică a creşterii ovinelor şi a bovinelor de carne în sistem extensiv”, au concluzionat membrii delegaţiei harghitene.

***

Anul trecut, în septembrie, cu sprijinul ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor Tánczos Barna, în cadrul unei întâlniri cu ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Petre Daea, la propunerea fermierilor harghiteni s-a reuşit completarea bugetului pentru zona montană de la 136 de milioane de euro până la 416 milioane de euro pentru perioada 2023-2027.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.