Din nou despre motivele pentru care în judeţ procesul de restituire este îngreunat (II): În 2016, 30 de localităţi nu au transmis către OCPI Harghita nici un proces-verbal de punere în posesie!

• Iar 10 comisii locale au trimis câte unul
• Mai mult de jumătate din aceste procese-verbale de punere în posesie au fost transmise de o singură localitate
• Aproape jumătate din suprafaţa agricolă a judeţului, nepusă în posesie

Au trecut 26 de ani de când a început procesul de restituire în natură sau echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist. Şi în momentul de faţă, în judeţul Harghita, finalizarea acestui proces pare a fi foarte departe, deşi termenul e 1 ianuarie 2018. Un exemplu în acest sens este activitatea de anul trecut, când majoritatea comisiilor locale nu au efectuat puneri în posesie!

După cum am văzut în prima parte, prefectul judeţului Harghita, Adrian Jean Andrei, care este şi preşedintele Comisiei judeţene de fond funciar, a făcut un apel la maturitatea primarilor din judeţ şi a membrilor comisiilor locale să ia toate măsurile de urgentare a aplicării legilor fondului funciar, mai ales cele care au o situaţie generală extrem de slabă. De asemenea, reprezentantul Guvernului în teritoriu a susţinut că, în continuare, „Comisia judeţeană va monitoriza permanent aplicarea legilor fondului funciar din judeţ şi reconstituirea dreptului de proprietate celor îndreptăţiţi sau moştenitorilor acestora, prioritatea fiind zero, la fel şi toleranţa…”.

În continuare, despre cum s-a desfăşurat procesul de restituire în anul 2016, am discutat cu directorul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Harghita, jur. Sorin Nicolae Truţă.

OCPI nu are posibilitatea să refuze sau să admită emiterea titlului de proprietate mai înainte de adoptarea unei hotărâri de către Comisia judeţeană

Pentru început, directorul OCPI Harghita a prezentat care este, în momentul de faţă, rolul instituţiei pe care o conduce, dar şi al comisiilor locale şi al celei judeţene, în finalizarea procesului de retrocedare, pe baza unor decizii definitive ale instanţelor de judecată. Mai exact, soluţiile pronunţate de instanţe în cauzele în care OCPI Harghita a fost chemat în mod nejustificat în judecată, în legătură cu eliberarea titlurilor de proprietate. Astfel, o hotărâre judecătorească constată că „punerea în posesie se realizează de către comisiile locale de fond funciar, iar emiterea titlurilor de proprietate cu atribuirea şi delimitarea terenurilor este de competenţa comisiilor judeţene de fond funciar. (…) Pârâtul (n.n. – OCPI Harghita) nu are atribuţii în ceea ce priveşte stabilirea situaţiei juridice din actele de proprietate, stabilirea dreptului de proprietate, stabilirea întinderii dreptului de proprietate şi a calităţilor juridice privind acest drept în baza legii fondului funciar, Legea 18/1991. Aceste atribuţii îi revin comisiei locale pe teritoriul căreia se află terenul, respectiv Comisiei Judeţene, care validează sau invalidează propunerile făcute de comisiile locale.

OCPI nu are atribuţii în procedura de reconstituire şi stabilire a dreptului de proprietate, ci doar atribuţii de arhivare a documentaţiilor întocmite de comisiile locale şi judeţene. Această instituţie nu are forţă decizională în emiterea titlurilor de proprietate, ci doar de redactare a acestora, acţiune pur administrativă, în baza documentaţiilor înaintate de comisii, sau de îndreptare a greşelilor materiale. (…) Astfel, redactarea titlului de proprietate de către OCPI reprezintă o operaţiune pur tehnică, OCPI neavând posibilitatea să refuze sau să admită emiterea titlului, mai înainte de adoptarea unei hotărâri de către comisia judeţeană. În lipsa acestor documentaţii, instituţia nu poate redacta titlurile de proprietate, iar în prezenţa hotărârii emise de comisia judeţeană nu poate refuza emiterea titlului de proprietate”.

Aceste hotărâri ale instanţelor de judecată vin să răspundă şi celor care în spaţiul public încearcă să discrediteze Oficiul de Cadastru, spunând că OCPI este principalul vinovat pentru nefinalizarea punerii în posesie a celor îndreptăţiţi.

Suprafaţa rezervei retrocedabile este de 173.307,85 ha, care reprezintă un procent de 44% din suprafaţa agricolă a judeţului Harghita

După cum rezultă şi din hotărârea amintită, în continuare vom prezenta date statistice despre ce s-a întâmplat în judeţ, anul trecut, privitor la finalizarea procesului de retrocedare.

Astfel, potrivit datelor furnizate de jur. Sorin Truţă, în judeţul Harghita, în urma inventarierii terenurilor în vederea finalizării procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România a rezultat că s-au eliberat titluri de proprietate pentru o suprafaţă de 185.963,24 ha agricol şi 182.045,03 ha forestier. Suprafaţa pentru care s-au întocmit procese-verbale de punere în posesie şi nu s-au eliberat titluri de proprietate este de 17.849,19 ha agricol şi 16.627,98 ha forestier. Suprafaţa validată şi nepusă în posesie este de 124.366,92 ha agricol şi 15.666,93 ha forestier. De asemenea, există cereri care nu au fost analizate, respectiv validate sau nevalidate pentru 10.176,73 ha agricol şi 9.228,71 ha forestier.

„În conformitate cu Situaţia comparativă de la nivelul judeţului Harghita semnată de către directorul general ANCPI şi transmisă cu adresa ANCPI nr. 3844/03.09.2015, înregistrată la OCPI cu nr. 5106/07.09.2015, suprafaţa rezervei retrocedabile în judeţul Harghita este de 173.307,85 ha. Suprafaţa terenurilor agricole, conform Situaţiei statistice a terenurilor din anul 2015, întocmită de Direcţia pentru Agricultură Harghita, este de 396.208,00 ha; din această suprafaţă, 328.180,44 ha au făcut obiectul legilor fondului funciar. În concluzie, suprafaţa agricolă a judeţului Harghita este de 396.208,00 ha, iar suprafaţa rezervei retrocedabilă este de 173.307,85 ha, care reprezintă un procent de 44% din suprafaţa agricolă a judeţului Harghita”, a explicat directorul OCPI. Astfel putem observa că, dacă se doreşte a se respecta termenul de finalizare a procesului de restituire – 1 ianuarie 2018 – atât comisiile locale şi cea judeţeană, cât şi OCPI Harghita vor trebui să depună o muncă titanică, în condiţiile în care situaţia de anul trecut din acest punct de vedere nu este deloc încurajatoare, după cum vom vedea în continuare.

Majoritatea comisiilor locale nu au efectuat puneri în posesie în 2016

Jur. Sorin Truţă a declarat că în evidenţele OCPI Harghita, în 2016, au fost înregistrate un număr total de 1.079 procese-verbale de punere în posesie transmise în vederea redactării titlurilor de proprietate de către comisiile locale de fond funciar pentru o suprafaţă totală de 633,25 ha. Dintre acestea, au fost acceptate în vederea redactării titlurilor de proprietate un număr de 247 de procese-verbale de punere în posesie, 416 au fost restituite comisiilor locale pentru clarificarea neconformităţilor, iar 416 se află la verificare.

Potrivit sursei citate, din numărul total de 67 de localităţi existente în judeţ, 30 de unităţi administrativ-teritoriale nu au transmis în cursul anului 2016 către OCPI Harghita nici un proces-verbal de punere în posesie în vederea redactării titlurilor de proprietate; 10 au trimis câte unul; 17 localităţi – între 2 şi 20 de procese-verbale de punere în posesie; iar 10 localităţi – peste 20 de procese-verbale.

Directorul OCPI Harghita a explicat că din numărul total de 1.079 procese-verbale de punere în posesie transmise în vederea redactării titlurilor de proprietate de către comisiile locale de fond funciar, 600 au fost transmise de către Comisia locală Lupeni! Mai departe, cele mai multe procese-verbale de punere în posesie au fost transmise după cum urmează: 59 – comisia locală Dârjiu; 57 – Ciumani; 40 – Tuşnad; 35 – Păuleni-Ciuc; 30 – Zetea; 30 – Plăieşii de Jos; 27 – Ciucsângeorgiu; 27 – Mărtiniş; 24 – Sânsimion.

„Cu toate că art. 11, alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, prevedea iniţial obligaţia comisiilor locale şi judeţene de fond funciar de a efectua punerile în posesie şi de a elibera titlurile de proprietate până la data de 1 ianuarie 2016 (termen prelungit la finele anului 2015 până la data de 1 ianuarie 2017 şi la finele anului 2016 până la data de 1 ianuarie 2018), se poate constata că la nivelul judeţului Harghita majoritatea comisiilor locale nu au efectuat puneri în posesie în cursul anului 2016”, a spus jur. Sorin Truţă.

Acesta a mai evidenţiat faptul că o singură comisie locală – Lupeni – a transmis mai mult de jumătate din totalul proceselor-verbale, întrebându-se cum e posibil ca celelalte 66 de localităţi din judeţ să trimită mai puţin de 50% din fişele de predare în posesie.  

Planurile parcelare recepţionate în 2016 au reprezentat 0,21% din suprafaţa contractată de primării

Un alt aspect subliniat de directorul OCPI s-a referit la realizarea planurilor parcelare. Practic, fără planuri parcelare nu poate exista punere în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate. „Urmare a apariţiei HG nr. 1172 din 2001, prin care a fost aprobat noul regulament privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, s-a stabilit că documentaţiile pe care le înaintează comisiile locale către comisia judeţeană pentru emiterea titlurilor de proprietate trebuie să cuprindă anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie şi schiţele terenurilor (art. 34, alin. 1). La nivelul OCPI Harghita, începând cu data de 15.12.2010, nu au mai fost integrate în baza de date planuri parcelare în format digital care nu au corespondenţă în format analogic şi nu sunt avizate de preşedintele comisiei locale de fond funciar”, a precizat jur. Sorin Nicolae Truţă.

În acest sens, la jumătatea anului trecut, OCPI Harghita a solicitat de la toate primăriile din judeţ informaţii referitoare la serviciile de măsurători topografice contractate de către primării, în vederea realizării planurilor parcelare necesare finalizării procesului de retrocedare a terenurilor. În urma acestei adrese, două unităţi administrativ-teritoriale – Miercurea-Ciuc şi Sâncrăieni – nu au răspuns solicitării OCPI Harghita. Un număr de 23 de localităţi au comunicat că nu au relaţii contractuale de nici un fel pentru realizarea planurilor parcelare. 16 localităţi au răspuns că au angajaţi la primărie care au ca atribuţie întocmirea planurilor parcelare şi care au întocmit planuri parcelare pentru o suprafaţă totală de 34.676,00 ha şi urmează să întocmească planuri pe o suprafaţă totală de 66.029,00 ha.

Iar 32 de localităţi au contracte de prestări servicii în derulare pentru o suprafaţă totală de 98.312,20 ha. De menţionat că şase localităţi – Ditrău, Dârjiu,  Lupeni, Plăieşii de Jos, Săcel, Sânsimion – au şi angajat cu atribuţie de serviciu întocmirea planurilor parcelare şi contract de prestări servicii, astfel că au apărut în ambele statistici.

Directorul OCPI Harghita a spus că în cursul anului 2016 au fost recepţionate planuri parcelare cu atribuire de număr cadastral întocmite pentru 11 tarlale, un număr total de 712 imobile pentru o suprafaţă totală de 424,33 ha, reprezentând 0,21% din suprafaţa contractată de primării, respectiv 2,02% din suprafaţa pentru care au fost solicitate informaţii de la OCPI Harghita.

Concluzii

În opinia directorului OCPI Harghita, activitatea la nivelul comisiilor locale se desfăşoară cu dificultate în primul rând datorită aplicării defectuoase şi neunitare a legilor fondului funciar atât din punct de vedere juridic, cât şi din punct de vedere tehnic.

De asemenea, potrivit jur. Sorin Nicolae Truţă, un obstacol care împiedică finalizarea aplicării legilor fondului funciar în judeţul Harghita este şi faptul că numele persoanelor îndreptăţite înscrise în anexele validate diferă de numele din actele de identitate şi sunt situaţii în care copiile actelor de identitate lipsesc din dosarele arhivate la primării, care cuprind cererile depuse.

O altă piedică se referă la faptul că „eliberarea titlurilor de proprietate conform anexelor prin care au fost validate cererile cu suprafeţele de teren solicitate persoanelor îndreptăţite s-a efectuat în foarte multe situaţii fără puneri în posesie efective, acestea fiind făcute doar scriptic, fără deplasarea în prezenţa proprietarilor pentru a identifica şi delimita parcelele solicitate, fişele de punere în posesie pe care titularii acestora le-au semnat, ulterior, fiind trimise comisiei judeţene în vederea eliberării titlurilor de proprietate”. „Astfel au fost întocmite titluri de proprietate eronate pentru care se impun rectificări. În ultimii 10 ani au fost rectificate un număr de 2.380 de titluri de proprietate”, a conchis directorul OCPI Harghita.

(Ce efecte a avut şi are în continuare eliberarea titlurilor de proprietate fără punere efectivă în posesie, ci doar scriptic, vom vedea într-un număr viitor, luând exemplul oraşului Vlăhiţa. Acolo unde această punere în posesie a divizat comunitatea, i-a făcut să rămână fără contracte de administrare şi pază cu o entitate specializată).

Consemnare de Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii