Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- Dr. Márton András, directorul Caritas Alba Iulia: „Trebuie să conştientizăm cu toţii, că suntem în faţa unei crize majore în îngrijire în toată Europa. Ţine de maturitatea noastră individuală şi colectivă, dacă vom reuşi o abordare responsabilă”
Un grup de experţi format din reprezentanţi din nouă state europene au dezbătut, timp de trei zile, la Casa de Studii Jakab Antal din Miercurea-Ciuc, aspectele legate de creşterea exponenţială a nevoii de îngrijire de durată, corelată cu lipsa dramatică de forţă de muncă în domeniul îngrijirii, precum şi discrepanţele uriaşe dintre sistemele de acordare a îngrijirii de durată în Europa.
În cadrul întâlnirii lucru, găzduită de Caritas Alba Iulia, experţii au vizitat diferite servicii de asistenţă şi de îngrijire dezvoltate şi oferite de Caritas în judeţul Harghita, oaspeţii din Europa declarându-se impresionaţi de calitatea serviciilor oferite şi de satisfacţia beneficiarilor şi au participat la un simpozion la care s-au alăturat experţi de politici publice de la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerului Sănătăţii şi furnizori de Servicii Sociale şi Medicale din România.
Participanţii la simpozion au discutat cele 15 recomandări, dintre care au fost prioritizate şi dezbătute în detaliu următoarele aspecte: Necesitatea unei abordări individualizate, centrate pe persoană, şi a garantării dreptului la îngrijire pentru fiecare persoană, indiferent de situaţia financiar-economică a acesteia; Redefinirea îngrijirii de lungă durată cu reorientarea dinspre dimensiunea de piaţă către cea de serviciu de interes general; Efectele şi dezechilibrele datorate migraţiei şi mobilităţii masive a forţei de muncă, deosebit de accentuată în sectorul serviciilor de îngrijire, dinspre ţările sărace către ţările bogate din Europa; Importanţa cooperării şi dialogului European pe această temă, în vederea contracarării discrepanţelor majore existente între sistemele de îngrijire a diferitelor ţări Europene, precum şi între rural şi urban; şi Necesitatea susţinerii active şi concrete a statelor membre în dezvoltarea sistemelor proprii de asigurare a îngrijirii de durată calitative, accesibile pentru toţi.
Joi, la încheierea lucrărilor grupului de experţi europeni pe tema îngrijirilor de lungă durată, a avut loc o conferinţă de presă, susţinută de doamna Doina Crângaşu – directoarea executivă a Confederaţiei Caritas România şi de Dr. Márton András – directorul Caritas Alba Iulia.
Doina Crângaşu conduce Confederaţia Caritas România, organizaţie neguvernamentală ce reprezintă la nivel naţional şi internaţional cele zece organizaţii parte a Caritas Europa – care este prezentă în 46 de ţări – şi a Caritas Internationalis – activă în 165 de ţări de pe glob.
Ne spune că zilele acestea au fost „intense”, experţii task force-ului europeni analizând în profunzime recomandările pe care Caritas Europa le va înainta Comisiei Europene.
Potrivit sursei citate, Strategia de îngrijire de lungă durată lansată anul trecut de Comisie este însoţită de o serie de recomandări către guvernele naţionale, astfel încât până în toamna anului 2024 acestea să îşi poată elabora propriile strategii naţionale şi planurile de acţiune, conform calendarului.
„Noi, Confederaţia Caritas România, am contribuit cu recomandări la această strategie şi ea se află acum în procesul de avizare. Sperăm ca procesul să nu fie prelungit prea mult. Mai mult, odată cu elaborarea strategiei, a fost demarat şi un proces de reformă a legislaţiei în domeniul Asistenţei Sociale, un proiect care s-a încheiat cu bine din punctul nostru de vedere: recomandările furnizorilor de îngrijire pentru persoana vârstnică non-profit au fost preluate de minister şi, din informaţiile pe care le-am primit de la Ministerul Muncii, se lucrează la standardele de calitate şi la standardele de cost în furnizarea de servicii, ceea ce este un lucru important”.
Conform declaraţiei Doinei Crângaşu, îngrijirea de lungă durată este o temă urgentă a prezentului şi a viitorului, în special în România.
„Statisticile demografice arată o tendinţă clară de îmbătrânire, o populaţie care se va afla din ce în ce mai mult în nevoie de servicii, cererea va creşte şi ea trebuie asigurată şi înseamnă plata serviciilor respective. În momentul de faţă, în România există un sistem de Asigurări de Sănătate care acoperă parţial aceste servicii, dar atunci când ne referim la îngrijirea de lungă durată este nevoie de mult mai mult. Noi am venit şi cu o serie de propuneri concrete, dar ele trebuie analizate. În acest moment ne confruntăm cu o subfinanţare a acestor servicii şi este o provocare teribilă. Trebuie să fim conştienţi că responsabilitatea asigurării acestor servicii revine statului. Noi, ca organizaţie caritabilă neguvernamentală, suntem complementari şi un ajutor pentru stat, dar acum avem senzaţia că ducem foarte mult din această povară a îngrijirii în România şi nu ne plângem de acest lucru, dar transmitem un mesaj că este nevoie de o mai mare participare şi de o contribuţie mai mare din partea guvernelor”, a afirmat Doina Crângaşu, directoarea executivă a Confederaţiei Caritas România.
Dr. Márton András – directorul Caritas Alba Iulia, a arătat că România cheltuie în prezent 0,4% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru îngrijirea de durată şi că previziunile sunt sumbre, pentru 2050 contribuţia ajungând la doar 0,6%. Dr. Márton András apreciază că sumele investite din PIB arată priorităţile guvernărilor şi „la noi, din păcate, toate domeniile care ţin de om – Sănătatea, Educaţia şi Socialul – prestează cam la jumătate din media Europeană. Aici ar trebui să se trezească şi conştiinţa, dar şi conştiinţa politicului, că nu este de joacă, omul este resursa cea mai valoroasă a unei ţări”.
Directorul Caritas Alba Iulia a precizat că problema îngrijirii de lungă durată este în general una europeană, nu numai a României.
„Nevoia de îngrijire este pe cale şi va exploda curând. Problema specifică a Românei este că avem cea mai slab dezvoltată ofertă de îngrijire dintre ţările europene şi trebuie să ne gândim în ce măsură vrem să avem o îmbătrânire demnă pentru bătrânii noştri şi pentru noi înşine în câţiva ani. Abordarea pe care o dorim noi este una prin care problema îngrijirii de durată să fie soluţionată pe plan european, să existe obligativităţi, standarde minime de demnitate pentru oameni şi pentru asta trebuie modificate legislaţii, trebuie găsite abordări şi este nevoie de servicii, pentru că suntem convinşi că o variantă «for profit» de piaţă pentru servicii nu va soluţiona problema; ar trebui să mergem mai mult în direcţia unor servicii publice de interes general, aşa cum este alimentarea cu apă potabilă; este ceva elementar cum trăiesc când nu mai pot să am grijă de mine şi trebuie găsite soluţii.
Altă problemă în România este migraţia masivă: pe zi ce trece pierdem oameni şi generaţiile care vin din urmă sunt mult mai înguste şi mult mai puţin dispuse, probabil, să facă această muncă şi să stea în România. Şi dacă ne gândim că avem un abandon şcolar în mediul rural de 26% şi în general de 15%, aceşti copii vor fi vecinii noştri şi muncitorii de mâine. Şi chiar dacă toţi decidenţii şi toţi factorii de influenţă se pun pe treabă, întrebarea cea mai importantă este cu cine mai facem îngrijire de lungă durată?
Şi privim către ţările unde nu le este indiferentă soarta bătrânilor lor, recent am fost în Germania, unde oamenii umblă în toată lumea – în India, în Africa, în America de Sud – şi îşi aduc de acolo îngrijitoare, pentru că lor nu le este indiferent cum trăiesc bătrânii la vârste avansate, când nu mai au putere sau cum să aibă grijă de ei. Nici asta nu este o soluţie, dar măcar am putea învăţa de la ei să ne pese! Trebuie să ne uităm la realitatea existentă şi de aici să pornim, trebuie să spunem că da, situaţia este gravă, dar va fi şi mai gravă dacă nu ne vine mintea la cap şi nu ne ducem mâinile la inimă. Suntem conştienţi că nu vom ajunge niciodată la nivelul serviciilor care se asigură în ţările dezvoltate, nu avem nici puterea financiară, dar nu acesta este scopul. Scopul este să putem păstra demnitatea omului şi în condiţii mai sărace”, a explicat Dr. Márton András.
Un procent de 64% din populaţia României cu vârsta de peste 65 de ani şi cu nevoi severe de îngrijire trăieşte la domiciliul propriu şi doar 4% are acces la servicii profesionale de îngrijire. Comparativ, media europeană a populaţiei de peste 65 de ani cu nevoi majore de îngrijire care trăieşte la domiciliu este de 37%, iar din acest procent 24% beneficiază de servicii profesionale de îngrijire, potrivit „Long Term Care Report” al Comisiei Europene.
La conferinţa de presă au fost prezenţi joi şi doi participanţi din Belgia şi Georgia, care au vorbit despre sistemele de îngrijire din ţările lor şi modul în care ele funcţionează.
„Trebuie să conştientizăm cu toţii, că suntem în faţa unei crize majore în îngrijire în toată Europa. Ţine de maturitatea noastră individuală şi colectivă, dacă vom reuşi o abordare responsabilă, şi vom găsi soluţii viabile pentru prezervarea demnităţii umane în aceste condiţii”, a concluzionat Dr. Márton András, directorul Caritas Alba Iulia.
DANIELA MEZEY
