Colectarea selectivă a deşeurilor în Miercurea Ciuc

• De ce plasticul şi hârtia se adună împreună, ce tip de plastic se poate valorifica, ce se întâmplă cu restul deşeurilor
• La nivelul municipiului Miercurea Ciuc procentul de colectare selectivă a deşeurilor este de aproximativ 30%, de şase ori mai mare decât media ţării
• În containerele pentru hârtie şi plastic se găsesc inclusiv animale moarte şi bălegar

Scriam în numărul precedent că de mulţi ani ni s-a tot spus că dacă vrem să colectăm selectiv trebuie să punem hârtia separat şi plasticul separat, dar cu toate astea, în Miercurea Ciuc, încă de anul trecut, în igluuri (acele tomberoane colorate) se poate pune laolaltă hârtia şi plasticul.

Ieri, am fost invitat de directorul operatorului de salubritate Eco-Csík, Pál Tamás, să văd cum funcţionează tot sistemul de colectare selectivă a deşeurilor la nivelul municipiului reşedinţă de judeţ.

„Important e să separăm fracţia uscată de cea umedă”

Când se vorbeşte despre deşeuri, fracţia umedă reprezintă deşeurile biodegradabile, cele care se pot composta (adică, cele casnice), iar fracţia uscată cuprinde deşeurile care se pot valorifica (PET-urile, hârtia, cartonul). Pál Tamás spunea că populaţia trebuie să ştie că cel mai important este să separe cele două fracţii, iar cea uscată să o ducă în punctele special amenajate în oraş – adică acele igluuri colorate sau, mai recent, containerele tip dulap care au fost puse de primărie în 8 puncte din localitate.

Ideal ar trebui să colectăm selectiv hârtia faţă de plastic. Dar ca să aibă şi efect, plasticul, la rândul lui, trebuie adunat tot selectiv (de exemplu, PET-urile trebuie puse pe culori); la fel şi hârtia tot separat, unde se face diferenţă între carton şi, să zicem, hârtia normală. Dar, deja, acest lucru, preciza Pál Tamás, nu-l mai poţi cere populaţiei.

De altfel, sunt şi au fost destule cazuri când în igluurile pentru plastic găseai hârtie şi invers, în cele pentru carton găseai plastic. Asta în cazurile fericite, pentru că angajaţii Eco-Csík găsesc cam orice în aceste containere: de la deşeuri menajere până la animale moarte şi bălegar.

Aşadar, probabilitatea foarte mare ca într-un container dedicat hârtiei să găseşti şi altceva, dar şi că nu poţi cere populaţiei să sorteze PET-urile pe culori, este unul dintre motivele pentru care Eco-Csík a decis ca hârtia şi plasticul să fie puse în acelaşi iglu.

Un alt motiv este cel financiar. Directorul operatorului de salubritate afirma ieri că, deocamdată, în România sunt foarte greu de valorificat deşeurile şi că nu se face profit mult din acest serviciu. „Deci, trebuie să fim foarte atenţi la eficienţa cheltuielilor”, spunea Pál Tamás. Şi dădea un exemplu: dacă s-ar lua hârtia separat şi plasticul separat, atunci ar trebui făcute două drumuri, dar în final cele două tipuri de deşeuri vor ajunge pe aceeaşi bandă de sortare. De ce? Pentru că nefăcând a doua sortare, ele nu ar putea fi valorificate. „Atunci de ce să nu le transport pe ambele deodată? Şi aşa pot să economisesc din cheltuieli”, a continuat Pál Tamás.

Pentru operator, o pungă de nailon nu e identică cu un PET sau cu un plastic tare

După ce sunt luate din punctele de colectare (din faţa porţilor oamenilor, în cazul care stau la casă, din igluurile sau containerele amplasate în cartiere), deşeurile sunt transportate la staţia de la Sânsimion. Doar sticla este dusă direct la valorificare, la reciclatorul final.

Aici, la Sânsimion, unde lucrează în total 11 persoane, începe procesul de selecţie al operatorului, după ce, în prealabil, populaţia a separat fracţia umedă de cea uscată.

Din cele două tipuri de deşeuri, doar hârtia se poate valorifica 100%. Dar şi în cazul ei, se face o sortare, fiind separat cartonul (din care se face, ulterior, tot carton) de restul hârtiei (din care, de obicei, se fabrică hârtie igienică).

Din categoria plasticului, se poate valorifica aşa-zisul plastic tare. Aici este vorba de PET-uri, plasticul mai solid şi plasticul HDPE (plastic folosit la fabricarea ambalajelor pentru iaurt, margarină, cosmetice etc.). Dar, spunea directorul Eco-Csík, chiar şi în cazul PET-urilor trebuie făcută o selecţie, mai exact una de culoare, ele fiind puse pe culori. În schimb, nu se poate valorifica plasticul „moale”, cum sunt pungile de nailon.

Aşadar, spunea Pál Tamás, din toată cantitatea de deşeuri care intră pe poarta staţiei de sortare de la Sânsimion, 60-70% se poate valorifica. Restul se duce la incinerare, la Braşov.

Ce alte deşeuri mai reciclează operatorul de salubritate

Pe lângă deşeurile menajere, sticla, plasticul, metalul şi hârtia, Eco-Csík mai colectează deşeuri provenite din construcţii, deşeuri de anvelope uzate, dar şi deşeuri verzi de la case particulare sau din zonele verzi.

De două ori pe an, de regulă primăvara şi toamna, se fac campanii de colectare a deşeurilor electrice şi electronice. Dar pentru că nu toţi vor să stea câteva luni de zile cu un aparat electric stricat în casă, aşteptând o asemenea campanie, Pál Tamás spunea că, oricând, deşeurile electrice pot fi duse şi lăsate lângă punctele de colectare selectivă a deşeurilor sau, dacă stau la casă, îl pot pune în faţa porţii în ziua de ridicare a deşeurilor selective.

O rată de reciclare de 30%

Localităţile trebuie să recicleze 60% din totalul deşeurilor produse. Cu toate astea, la nivel de ţară, afirma directorul Eco-Csík, rata de reciclare este de 5%. În Miercurea Ciuc, aceasta este de 6 ori mai mare, fiind de aproximativ 30%. Meritul pentru atingerea acestui procent, preciza Pál Tamás, este în primul rând al populaţiei, dar şi al operatorului de salubritate şi al municipalităţii, prin asigurarea mijloacelor fixe pentru colectarea selectivă. „Ca director al firmei nu zic că sunt foarte mulţumit, dar suntem pe drumul bun” – concluziona directorul Eco-Csík.

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii