Câteva zeci de persoane din Harghita şi Covasna cu deficienţe de vedere sunt implicate într-un proiect derulat de Asociaţia Nevăzătorilor din România | Informația Harghitei - jurnal independent Câteva zeci de persoane din Harghita şi Covasna cu deficienţe de vedere sunt implicate într-un proiect derulat de Asociaţia Nevăzătorilor din România | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 21 iunie 2024
Home » Societate » Câteva zeci de persoane din Harghita şi Covasna cu deficienţe de vedere sunt implicate într-un proiect derulat de Asociaţia Nevăzătorilor din România
Câteva zeci de persoane din Harghita şi Covasna cu deficienţe de vedere sunt implicate într-un proiect derulat de Asociaţia Nevăzătorilor din România

Câteva zeci de persoane din Harghita şi Covasna cu deficienţe de vedere sunt implicate într-un proiect derulat de Asociaţia Nevăzătorilor din România

Filiala interjudeţeană Harghita-Covasna a Asociaţiei Nevăzătorilor din România derulează până pe 28 iulie proiectul „Tehnologia în folosul nevăzătorilor”. Proiectul este finanţat cu 10.300 de lei de către Consiliul Judeţean prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Harghita şi are ca scop îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe şi abilităţi de utilizare a noilor tehnologii pe platformele mobile şi echipamente asistive de către şi pentru nevăzători prin organizarea unor cursuri de iniţiere şi aprofundare în deplasarea independentă cu ajutorul bastonului alb şi tehnologiilor asistive specifice nevăzătorilor.

Mariana Tamaş, preşedinta filialei, arăta că în cadrul proiectului sunt cuprinse două activităţi principale. Una dintre ele este realizarea de cursuri de iniţiere în orientare şi ghidaj. Concret, cu ajutorul tehnologiei, a anumitor aplicaţii nevăzătorii să se poată orienta în exterior. În acest sens au fost achiziţionate şi 10 bastoane cu care, săptămânal, se fac lecţii de orientare pentru cei care doresc să se iniţieze.

O altă activitate a proiectului a fost o tabără, organizată la Băile Tuşnad, în cadrul căreia, pe lângă recreere şi socializare, au fost şi sesiuni de informare în care s-a vorbit despre aplicaţiile de ghidaj şi orientare, despre noutăţile legislative din domeniul social care vin în sprijinul persoanelor cu dizabilităţi.

Prin aceste acţiuni, spunea Mariana Tamaş, „încercăm să-i determinăm pe membrii filialei să ia parte la aceste activităţi, să nu se închidă în casă, să caute căi de a se dezvolta socio-profesional cu ajutorul tehnologiilor şi a voinţei de învăţare”.

În cadrul proiectului participă, în total, aproximativ 50 de persoane, majoritatea din Harghita, dar fiind vorba de o filială interjudeţeană sunt şi persoane din Covasna. La cursul de iniţiere, fiind achiziţionate 10 bastoane, au fost înscrise tot atâtea persoane. Însă, cei care doresc să participe la asemenea cursuri o vor putea face şi după finalizarea proiectului, putând găsi sprijin la reprezentanţii asociaţiei.

Cu această ocazie, Mariana Tamaş a dorit să mulţumească Consiliului Judeţean Harghita pentru finanţarea oferită în vederea derulării proiectului.

Activităţi derulate de Asociaţia Nevăzătorilor din România au loc şi în afara celor din cadrul proiectului. Sunt concursuri judeţene şi apoi naţionale de şah, de table, de cultură generală, de citire şi scriere Braille.

Din păcate, la concursul intitulat Prietenii cărţii Braille participă tot mai puţini doritori, aceasta şi pentru că, probabil, tehnologia actuală ajută persoanele nevăzătoare, acestea fiind mai puţin atrase de către scrierea Braille. Însă la celelalte concursuri sunt destul de mulţi participanţi.

Accesibilizarea rămâne principala problemă pentru nevăzători

Filiala interjudeţeană Harghita-Covasna a Asociaţiei Nevăzătorilor din România are aproximativ 900 de membri, din care 700 sunt harghiteni. Însă în judeţul nostru sunt multe mai multe persoane cu deficienţe de vedere, estimându-se că numărul acestora ar fi pe la 1.500.

S-a încercat ca aceste persoane să fie atrase spre asociaţie, dar din diferite motive nu s-a reuşit. Poate pentru că au acces la destule informaţii şi consideră că nu au nevoie de sprijin sau, dimpotrivă, nu sunt informaţi destul şi nu ştiu despre existenţa asociaţiei. Poate şi faptul că judeţul e împărţit, oarecum, în zone (Ciuc, Odorhei, Topliţa), fiind problemă şi cu transportul spre Miercurea-Ciuc.

Dar ce beneficii ar avea o persoană care ar deveni membră a asociaţiei? Mariana Tamaş ne spunea că membrii, persoane nevăzătoare, sunt ajutaţi în tot ce presupune paşii de urmat pentru a beneficia de drepturilor prevăzute de Legea 448: sunt ajutaţi să întocmească documentaţia, sunt sprijiniţi la Comisia de Evaluare, sunt asistaţi să completeze diverse cereri. De asemenea, sunt informaţi cu privire la noutăţile legislative. Au posibilitatea de a participa la diferite activităţi şi astfel să socializeze, iar asociaţia îi poate ajuta cu diferite dispozitive care le sunt de folos – ceasuri, termometre cu voce, tensiometre, glucometre etc.

Însă, problema principală cu care se confruntă nevăzătorii este cea a accesibilizării, indiferent dacă vorbim de spaţii deschise sau interiorul clădirilor publice. În exterior lipsesc covoarele tactile de pe trotuare, precum şi semafoarele sonore. În interior nu sunt accesibilizate cu covoraşe tactile căile de acces din instituţii şi spre principalele birouri, iar pe uşi nu sunt plăcuţe cu inscripţie Braille. Iar această lipsă de accesibilizare face ca nevăzătorii să aibă nevoie de însoţitori de fiecare dată când trebuie să rezolve o problemă într-o instituţie.

O altă problemă semnalată de Mariana Tamaş este cea a lipsei locurilor de muncă şi a sprijinului oferit de către angajatori, tinerii integrându-se greu în piaţa muncii. „Lipsa locurilor de muncă îi închide în carapacea lor şi e greu să-i atragem la activităţi”, spunea preşedinta Filialei interjudeţene Harghita-Covasna a Asociaţiei Nevăzătorilor din România.

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.