Ca la grădina zoologică…

Trăim într-o ţară dăruită cu o bogăţie de resurse naturale, cu peisaje, floră şi faună de invidiat, avem tot ceea ce în vestul Europei a dispărut. Ce facem cu ele? Este o întrebare la care alţii sunt cei care deţin răspunsul, noi doar constatăm şi relatăm…

Deunăzi, m-am întâlnit cu Réka, o tânără care locuieşte la Fitod. Din vorbă în vorbă, îmi spune că nu ştie ce să mai facă din cauza urşilor, care vin în sat în căutare de hrană. Unul i-a smuls anul trecut câinele din lanţ şi dus a fost. „Sunt urşi destui, şi mari, şi mici, este chiar şi o ursoaică mare cu pui şi ne este destul de greu celor care locuim acolo. Mă tem să merg la magazin, să plec la cumpărături sau la o plimbare la pădure cu băieţii noştri, aşa cum făceam în urmă cu câţiva ani. M-au rugat băieţii să îi las să meargă cu bicicletele la Hosasău sau la Şumuleu, şi nu-i las, doar în sat; mai departe de casă nu am curaj. Avem culturi, am cumpărat gard electric, dar şi aşa urşii intră şi fac prăpăd. Şi nu numai ei, şi alte animale. Am fost la Primărie, au trimis o echipă să constate pagubele şi aşteptăm, poate vor veni cândva şi despăgubirile. Ne simţim ca la Grădina Zoologică, avem de toate la Fitod, şi mistreţi, şi căprioare, urşi, lupi, vulpi”, povesteşte Réka, având putere să şi zâmbească.

Mă iscodeşte un gând: să văd care este situaţia la zi şi în alte localităţi ale judeţului, de vreme ce mesajele de la ISU nu contenesc să anunţe prezenţa urşilor noapte de noapte, mai nou şi ziua, de când porumbul a ajuns la maturitate.

În comuna Voşlăbeni, urşii au devenit o prezenţă cotidiană. În încercarea de a găsi o soluţie pentru a-i îndepărta de comunitatea terorizată zilnic, primarul localităţii, Mihail Tinca, s-a adresat Instituţiei Prefectului, care l-a îndrumat către Agenţia pentru Protecţia Mediului, unde i s-a spus să facă „ce au făcut şi anul trecut”. Primăria a încheiat un contract cu Asociaţia de Vânătoare şi Pescuit Sportiv (AVPS) din Gheorgheni şi zilnic, chiar şi noaptea, le trimite informări cu adresele gospodăriilor călcate de urşi. „Zeci de adrese am trimis la AVPS, să intervină în baza contractului. Întrebaţi şi la 112 de câte ori am apelat la ei, să intervină” ne povesteşte edilul. În comună s-a instalat panica. La fiecare solicitare, forţe ale Jandarmeriei şi câte o echipă SMURD se deplasează să asigure zona şi să acorde primul ajutor.

„Se cheltuie bani în prostie, iar ursul se plimbă pe drum, se plimbă prin curţi şi face pagube. Suntem neputincioşi şi comunitatea se uită la noi, la cei care conducem, şi nu înţelege de ce într-o ţară civilizată nu se poate lua vreo măsură împotriva ursului care-ţi vine în curte, domule, la uşa casei! Sunt femei singure, bătrâni, femei cu copii mici ai căror bărbaţi sunt plecaţi la muncă în străinătate şi nimănui nu-i pasă că ursul îţi vine noaptea la uşă. Toată lumea ridică din umeri, se vorbeşte de despăgubiri morale, dar până acolo, nimeni nu-i despăgubeşte pe oameni pentru gardurile rupte, coteţele stricate, pentru animalele din gospodărie mâncate de urşi. Nu mai spun câte animale de la stâne sunt rănite şi ucise, ba chiar am avut la o stână de lângă comună un copil căruia ursul i-a sfâşiat muşchii de pe un picior. Pe orice drum intri sau ieşi din comună, este imposibil să nu vezi ursul, ursoaice cu pui; sunt zeci”, ne explică primarul comunei Voşlăbeni.

În opinia sa, soluţia salvatoare este acordarea cotelor de vânătoare la această specie, aşa cum se obişnuia înainte ca practica vânătorii de animale protejate să fie sistată la noi în ţară. „Ministrul (Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe – n.a.) să aibă tăria de caracter şi forţa morală să dea voie să-i împuşte (pe urşi – n.a.)”.

La Băile Tuşnad şi în împrejurimile staţiunii, nimeni nu le mai ştie numărul. Sunt de toate felurile: masculi, femele cu doi, cu trei şi cu patru pui, peste 20 de exemplare care umblă de la Sfânta Ana până la Bálványos. „Şi azi-noapte am avut de două ori mesaje RO-ALERT”, afirmă primarul localităţii, Albert Tibor.

„De când Guvernul Cioloş a interzis vânătoarea, urşii s-au înmulţit considerabil. Înainte de 2015, o ursoaică avea cel mult doi pui, iar acum au câte 3-4 pui. În trei ani, numărul urşilor a crescut de 3-4 ori aici, la noi. Înainte de 2015 reuşeam să ţinem populaţia de urs sub control, dar acum… Primăria a achiziţionat 250 de garduri electrice, pe care le-am dat în folosinţă populaţiei, celor care stau la case şi au curte, şi acum mai avem solicitări, am investit o groază de bani pentru siguranţa locuitorilor, dar asta nu rezolvă problema decât pe jumătate. Soluţia ar fi să fie împuşcaţi sau relocaţi”, a apreciat primarul.

Există şi alte modalităţi de a ţine urşii departe de oameni, de exemplu un refugiu pentru animale sălbatice, unde să-şi găsească locul toate exemplarele care intră în staţiune, pe un domeniu înconjurat cu garduri potrivite, asigurându-li-se hrana, ele continuând să trăiască în mediul lor natural, aşa cum se întâmplă în Parcul Libearty de la Zărneşti.

„Dar la noi nu se poate, pentru că în oraş nu este permis, refugiul trebuie să fie la cel puţin cinci kilometri depărtare de localitate, în extravilan nu avem nici măcar un metru pătrat, iar pădurile aparţin Composesoratului Tuşnad Sat şi comunelor învecinate. Dacă se putea face, atunci am fi putut să scoatem şi nişte venituri din biletele vizitatorilor. Eu am fost acolo, la Zărneşti, intrarea este de 50-60 de lei/persoană, vizitatorii sunt duşi cu maşini specializate şi ei chiar fac bani”, a specificat edilul celui mai mic oraş din România.

Scrisoarea Deschisă a Consiliului Local şi primarului oraşului Băile Tuşnad, înaintată la începutul lunii iulie Preşedintelui Klaus Iohannis, Primului Ministru al României, Camerei Deputaţilor şi Senatului, prin care solicitau, între altele, stabilirea şi actualizarea cotelor de intervenţie şi de prevenţie la urs, o altă soluţie fezabilă propusă fiind înfiinţarea unor rezervaţii naturale pentru adăpostirea urşilor, a fost redirecţionată către forurile competente. În schimb, a fost lecturată, din presa locală de expresie maghiară, de către cei de la Primăria din Veresegyháza, un oraş din districtul Gödöllő, judeţul Pesta – Ungaria, care s-au oferit să preia zece dintre urşii care-şi fac veacul prin Băile Tuşnad. „S-au oferit să primească de la noi zece urşi, ei acoperind inclusiv costurile de capturare şi de transport în cazul celor zece exemplare”, a precizat Albert Tibor. Dar legislaţia actuală face ca acest demers să devină o misiune aproape imposibilă.

„Ne-au spus că nu ne eliberează certificatul sanitar dacă nu ţinem urşii capturaţi în carantină timp de 30 de zile. Dar unde să-i ţin, acasă, în grajd?”, se întreabă primarul Albert Tibor.

Creşterea numărului de exemplare de urs se datorează, logic, interzicerii vânătorii la speciile protejate din România. Care ar fi şi alte efecte ale acestei măsuri, ne spunedl Benke József, reprezentantul AVPS Zetea şi membru al Asociaţiei Naţionale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi.

„Cifra oficială din 2016 a fost de 6.500 de exemplare şi a fost acceptată de toată lumea; la fel, cu toţii acceptă faptul că rata anuală de creştere la această specie este cuprinsă între 5 şi 10%. Dacă noi aplicăm 8%, ies anual undeva la 500 de urşi în plus. Astfel, în ultimii patru ani avem cu 2.000 de urşi mai mult” ne explică dl Benke.

Dacă îi scădem pe cei care s-au extras – 140 de urşi în prima cotă şi 130 în a doua cotă – plus pe cei care au decedat pe drumurile naţionale şi judeţene, loviţi de maşini –70 de exemplare anul trecut – în urma unui calcul simplu numărul urşilor se apropie acum de 8.000.

„Drept urmare, habitatul natural a devenit insuficient şi urşii s-au mişcat către localităţi, în căutare de noi teritorii. Puii de urs, purtaţi de ursoaice prin localităţi de mici, şi-au pierdut frica de om. Ursul e un animal deştept, nu are numai instinct, ci şi învaţă. Cu timpul, întâlnirea omului cu ursul a devenit inevitabilă”, continuă specialistul.

În opinia sa, cea mai mare problemă este că s-a renunţat la managementul speciei, la gospodărirea vânatului. „Dacă ar fi fost vânat în continuare şi s-ar fi organizat şi goană la urs toamna, el şi-a fi păstrat frica de om. Dar lipsa cotelor de vânătoare este periculoasă şi pentru specie, pentru că şi omul are un prag al răbdării. Or, dacă acesta este depăşit, oamenii îşi iau dreptatea în mâini; aşa au dispărut specii în Europa, în ţările dezvoltate, oamenii au exterminat ursul şi lupul. Noi încă mai avem această bogăţie şi iată că suntem în stare să o gospodărim. Prima a fost Cristina Paşca Palmer, fost ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor în Guvernul Cioloş, a făcut multe greşeli, ultimele ei zvâcniri au fost anti-vânătoare şi practic a făcut rău speciei urs. Alt exemplu este cel al actualului ministru Costel Alexe, care a încălcat legea 407/2006 (Legea vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic – n.a.), nu va emite nimic până la alegeri, deşi ar fi trebuit să dea un Ordin de prevenţie cu o cotă de urs defalcată la gestionarul fondului de vânătoare acolo unde există mulţi urşi, unde sunt înregistrate multe pagube în sezonul de vânătoare, iar în afara acestuia, cota de intervenţie. Suntem cea mai bogată țară în resurse naturale, în bogăţii neatinse, în tot ceea ce vesticii nu mai au şi, din păcate, nu se poate gospodări, din cauza politicului, Eco-imperialismul este prezent astăzi şi în România”, a conchis reprezentantul AVPS Zetea.

Szabó Szilárd, şeful serviciului „Calitatea Factorilor de Mediu” din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Medului Harghita arată că de la începutul anului şi până în prezent au fost înregistrate 147 de pagube, de 131 dintre acestea fiind responsabili urşii; restul revin mistreţilor şi lupilor. „Marea majoritate a pagubelor raportate sunt la bovine, ovine, stupi de albine şi culturi agricole. În iulie, odată cu coacerea fructelor de pădure, pagubele s-au mai împuţinat, dar acum începe sezonul porumbului şi vor fi raportate noi pagube”, precizează interlocutorul nostru.

În această perioadă, urşii obişnuiesc să coboare în lanurile de porumb din jurul localităţilor şi în foarte multe dintre situaţii rămân acolo. APM Harghita atrage atenţia asupra riscurilor la care se expun localnicii şi nu numai.

„În primul rând, trebuie să atenţionăm şoferii să fie mai atenţi când conduc, pentru că de multe ori, mai ales seara şi dimineaţa devreme, urşii se mişcă între lanuri şi traversează drumurile publice. De aceea, avem foarte multe accidente, urşi loviţi de maşini şi pagube după avarierea vehiculelor. Am avut, din păcate, şi cazuri în care ursoaica cu pui a stat în lanul de porumb, iar o persoană, care s-a deplasat pe jos pe drumul agricol, a fost atacată de animal. Noi îi sfătuim şi pe proprietarii culturilor să schimbe puţin practicile de recoltare, să înceapă din mijlocul lanului, lăsând astfel culoare de retragere pentru urşii care stau de obicei în mijlocul acestuia. De asemenea, cei care încep recoltarea trebuie să atenţioneze şi persoanele care lucrează pe parcelele vecine, ca să se evite incidente precum cel petrecut în urmă cu câţiva ani, când localnicii care culegeau cartofii au fost atacaţi de urs. Şi nu în ultimul rând, le recomandăm persoanelor care recoltează manual şi observă că ursul este în lan, să solicite sprijinul gestionarilor fondurilor cinegetice, să gonească animalele”, a menţionat Szabó Szilárd.

La rândul său, Domokos László – directorul executiv al APM Harghita îi sfătuieşte pe cei care au nevoie să apeleze la proiectul Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor, pentru acordarea de subvenţii pentru garduri electrice. „O mare problemă este, însă, faptul că proprietarii care solicită subvenţia trebuie să demonstreze cu extrasul de carte funciară că sunt proprietarii terenului. Însă acolo unde sunt stâne, nimeni nu este proprietar, terenurile aparţinând composesoratelor”, conchide acesta. Se pare că legea nu i-a luat în calcul şi pe păstorii care trebuie să-şi apere turmele.

Daniela MEZEY

Comentarii:

comentarii