AJFP Harghita: „Influenţa activităţilor de inspecţie asupra activităţii contribuabililor” | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 26 septembrie 2021
Home » Societate » AJFP Harghita: „Influenţa activităţilor de inspecţie asupra activităţii contribuabililor”
AJFP Harghita: „Influenţa activităţilor de inspecţie asupra activităţii contribuabililor”
Ședința Colegiului Prefectural - ianuarie 2017

AJFP Harghita: „Influenţa activităţilor de inspecţie asupra activităţii contribuabililor”

Dacă e sfârşit de lună, atunci e şedinţă de Colegiu Prefectural, ocazie cu care şefii instituţiilor deconcentrate din judeţ se întâlnesc şi fac cunoscute principalele probleme cu care se confruntă sau, de cele mai multe ori, realizările bifate.

În această săptămână a avut loc prima şedinţă din 2017, iar pe ordinea de zi au fost 3 subiecte principale, adăugându-se şi punctul „diverse”. Unul dintre materialele prezentate la aceasta a fost şi cel al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Harghita, intitulat „Influenţa activităţilor de inspecţie asupra activităţii contribuabililor”.

Pornindu-se de la premisa că „eludarea legislaţiei fiscale are consecinţe grave asupra bugetului de stat, poate denatura concurenţa, mediul de afaceri fiind distorsionat de practicile de fraudă fiscală”, se face precizarea că ANAF, prin identificarea şi diminuarea evaziunii fiscale, încearcă să asigure egalitatea oamenilor în faţa obligaţiilor fiscale, dar şi să menţină un mediu de afaceri sănătos, unde concurenţa să se desfăşoare corect.

Personal insuficient = selectarea cazurilor

Una dintre principalele probleme cu care se confruntă administraţia fiscală în acest sens este personalul insuficient. La nivelul judeţului Harghita, spunea directorul AJFP Harghita, ec. Kedves Emeric, se lucrează cu 32 de inspectori activi, în total fiind 57 de posturi. Aceştia trebuie să gestioneze peste 130.000 de contribuabili, din care 15.066 sunt persoane juridice, iar 11.500 PFA (Persoane Fizice Autorizate).

Un prim efect al lipsei de personal, se precizează în materialul AJFP, este faptul că eficienţa inspecţiei fiscale depinde într-o mare măsură de selectarea adecvată a cazurilor.

În acelaşi timp, ec. Kedves Emeric mai identifica o problemă cu care se confruntă activitatea de inspecţie, şi anume utilizarea timpului: doar 1% din fondul de timp este dedicat inspecţiilor generale, în timp ce pentru inspecţiile parţiale (rambursări de TVA) se foloseşte 4%.

Modalităţi de sustragere de la plata dărilor

În continuarea materialului se amintesc şi câteva dintre modalităţile prin care un contribuabil încalcă legislaţia sau îşi arată intenţia de a se sustrage de la obligaţiile fiscale. Iar în acest caz se amintesc: încălcarea regulilor de contabilitate; înregistrarea de cheltuieli ce nu sunt destinate operaţiunilor impozabile; implicarea în circuitul comercial de firme-fantomă ale căror date de identificare nu sunt reale; neînregistrarea în totalitate sau în parte a tranzacţiilor intracomunitare; nerespectarea reglementărilor în domeniul evidenţierii şi colectării TVA.

În cadrul acestor abateri de la lege, un alt segment, mai special, este cel al „evaziunii orchestrate cu intenţie” de către membrii unor grupuri infracţionale.

În toate aceste cazuri, autorităţile fiscale au dreptul de a refuza dreptul de deducere dacă s-a stabilit că acesta a fost invocat în mod fraudulos sau abuziv.

„În activitatea derulată în cursul anului 2016 de către Inspecţia fiscală din cadrul AJFP Harghita – se precizează în raport – s-au consemnat cu pondere, datorită activităţii de identificare a riscurilor, cazuri în care contribuabilii verificaţi au procedat la eludarea legislaţiei fiscale prin simularea unor tranzacţii în scopuri fiscale. Scopul evidenţierii unor tranzacţii de acest gen a fost modelarea bazelor de impunere, consecinţele fiind implicit reducerea sumelor declarate ca obligaţii fiscale de plată, în special la impozitul pe profit şi taxa pe valoarea adăugată.

Sunt numeroase cazuri în care s-a constatat inexistenţa ori neparticiparea la tranzacţii a furnizorilor înscrişi, astfel conţinutul raporturilor juridice comerciale reflectate în documente, în mod practic şi efectiv nu putea fi realizată. Dacă furnizorii sunt societăţi fictive sau neparticipante la tranzacţii, TVA nu a fost şi nu putea fi colectată real şi efectiv, întrerupându-se prin manopere frauduloase circuitul firesc al acestei obligaţii fiscale; este limpede că prin deducerea de către acceptanţii de facturi a taxei pe valoarea adăugată se produce un prejudiciu cert bugetului de stat”.

AJFP Harghita mai precizează faptul că au fost constatate chiar şi cazuri de evaziune fiscală în care emiterea de facturi s-a făcut prin furtul de identitate al unor societăţi.

Ce se întâmplă cu aceste constatări? Potrivit Codului de procedură fiscală, AJFP are obligaţia de a sesiza organele judiciare competente în legătură cu controalele efectuate şi care ar putea întruni elemente ale unei infracţiuni. Şi ce e important e faptul că inspectorii fiscali pot diferenţa erorile făcute neintenţionat sau cu bună ştiinţă de către contribuabil. Astfel, sesizarea organelor de cercetare penală se face doar dacă nedeclararea venitului a fost deliberată, şi nu în urma unei erori sau neglijenţe.

Controale şi bani colectaţi

În anul 2016, AJFP Harghita a realizat peste 700 de controale şi a atras la buget peste 100.000.000 de lei de la persoanele fizice şi juridice.

O comparaţie cu anii anteriori evidenţiază faptul că în 2016 au fost realizate cele mai puţine controale. Astfel, dacă anul trecut au fost încheiate 756 de acte de control, în 2015 au fost realizate 855 de controale, în 2014 – 1.045.

Bineînţeles, cele mai multe controale au vizat persoanele juridice, dar n-au fost ocolite nici cele fizice.

În ceea ce priveşte tipul controalelor, din totalul celor 756, 6 au fost inspecţii generale, 303 au reprezentat inspecţii fiscale parţiale şi 447 au fost controale inopinate ori în urma unor solicitări.

Din cele 100 de milioane de lei, peste 97 de milioane de lei au fost atrase dinspre persoanele juridice, iar aproape 3 milioane dinspre cele fizice. Majoritatea sumelor (98.589 lei) au reprezentat impozite şi taxe, amenzile şi confiscările ridicându-se la 60.000 de lei.

Comparativ cu anii anteriori, suma atrasă în 2016 este mai mică decât cea din 2015, când au fost colectaţi aproape 124 de milioane de lei, dar mai mare decât în 2014, când au fost atraşi puţin peste 49 de milioane de lei.

Consemnare de LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.