Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

A venit momentul ca ţara să se raporteze altfel la noi… | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Societate » A venit momentul ca ţara să se raporteze altfel la noi…
A venit momentul ca ţara să se raporteze altfel la noi…

A venit momentul ca ţara să se raporteze altfel la noi…

Izvoru-Mureşului: Întâlnirea reprezentanţilor comunităţii româneşti din Harghita

Sâmbătă, la Izvoru-Mureşului a avut loc Întâlnirea reprezentanţilor comunităţii româneşti din judeţul Harghita, unde s-au dezbătut principalele aspecte privind starea comunităţii româneşti din judeţ şi, pe această bază, au adoptat poziţia românilor din Harghita în problemele esenţiale care vizează perfecţionarea vieţii comunitare, prezervarea şi afirmarea identităţii româneşti şi buna convieţuire în acest areal. Acţiunea a avut loc în urma unei iniţiative a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), în virtutea rolului asumat de a asigura coordonarea şi unitatea de acţiune a societăţii civile româneşti din cele trei judeţe. La întâlnire au participat reprezentanţi ai asociaţiilor comunităţii româneşti, primari români, cadre didactice şi preoţi din judeţ, dar şi delegaţi din Covasna şi Mureş, alături de ministrul Apărării, deputatul Mircea Duşa, Episcopul Covasnei şi Harghitei, Andrei Moldovan, şi prefectul judeţului Harghita, Andrei-Jean Adrian etc.

Lucrările întâlnirii au fost deschise de preşedintele în funcţie al FCRCHM, prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop, care a reamintit că, pentru a avea un dialog concret şi eficient cu toate comunităţile româneşti, Consiliul Director al Forumului a decis să organizeze, la nivelul fiecărui judeţ, o întâlnire anuală spre „a inventaria, a cerceta şi a face cunoscute problemele românilor din cele trei judeţe, de care au cam uitat cei care conduc ţara”.

Prof. dr. Radu Baltasiu, directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române şi director în cadrul Institutului Cultural Român, după ce a făcut o sinteză a ceea ce ar trebui să fie strategia de apărare naţională, din care lipsesc concepte cheie precum neam şi teritorialitate, a spus că ne aflăm „în aceste judeţe în care autoritatea ascultă de alte imperative decât ale statului român – şi noi tolerăm această chestiune – şi având în vedere ritmul retrocedărilor ajungem la un procent de circa 30 la sută retrocedări ilegale în Transilvania şi iată că ajungem fără război, fără presiuni geopolitice, să cedăm din nou un teritoriu aproape egal cu cel luat prin Dictatul de la Viena”. Prof. Baltasiu a spus că pot fi identificate trei tipuri de minorităţi: minoritatea-instrument, minoritatea scop în sine şi minoritatea ca punte, precizând că minoritatea ca scop în sine (şi care corespunde în alt plan cu ceea ce numim multiculturalitate) tocmai a dat faliment în lumea occidentală, lucru afirmat extrem de limpede de preşedintele francez, cancelarul german şi prim-miniştrii britanic şi al Australiei, iar în lumea academică a apărut termenul de interculturalitate (care ar corespunde conceptului de minoritate-punte).

La noi, multiculturalismul a produs următoarea situaţie în teren: avem o minoritate locală dominată, de etnie română aici în zonă, şi o majoritate locală dominantă. Dacă e să ne uităm la drepturi, reprezentarea în administraţia locală, distribuţia şi circulaţia banilor, ajungem foarte uşor la o situaţie sinonimă negrilor din anii ’60. Soluţia dată de şcoala sociologică românească din perioada interbelică, prin Anton Golopenţia, este aceea de minoritate-punte – şi prof. Baltasiu a dezvoltat pe larg acest interesant concept teoretic de management al minorităţilor existent în gândirea teoretică românească şi aflat acum la începutul drumului de tatonare spre care foarte probabil se va îndrepta practica europeană.

forumH2Prefectul de Harghita, Andrei-Jean Adrian, a adus la cunoştinţa participanţilor Nota cu problemele prioritare ale comunităţii româneşti din judeţ în domeniile: asigurării fondurilor de investiţii, pentru construcţia şi reabilitarea unor obiective administrative, culturale şi educative; în domeniul administraţiei publice locale; al promovării culturii româneşti şi învăţământului în limba română şi în domeniul vieţii comunitare. Prefectul s-a referit pe larg la toate aspectele cuprinse în enunţurile de mai sus, începând cu diseminarea la nivel local a tuturor posibilităţilor de finanţare până la dezvoltarea turismului agro-montan şi necesitatea deschiderii unei filiale a unei universităţi de prestigiu din România. Ajungând la tema asigurării unui climat de linişte socială şi a ordinii constituţionale, prefectul a făcut unele propuneri interesante, dintre care cităm: Interzicerea finanţării din bani publici, sau orice altă formă de sprijin a manifestărilor, programelor, proiectelor sau a acţiunilor de orice natură care contravin intereselor naţionale ale poporului român, constituţiei şi legilor ţării, culturii şi tradiţiilor istorice, precum şi bunei convieţuiri; sancţionarea cu pierderea mandatului în cazul primarilor care refuză să poarte eşarfa tricoloră la manifestările prevăzute de legislaţia românească; sancţionarea cu pierderea mandatului şi/sau dizolvarea consiliilor locale atunci când Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării sau instanţa de judecată constată că acestea au discriminat populaţia românească sub orice formă.
forumH3După ce prof. Ilie Şandru a prezentat şi comentat lista demersurilor pentru protejarea şi afirmarea identităţii comunităţii româneşti din judeţul Harghita, deputatul de Harghita şi ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a afirmat că Forumul este „mai mult decât un ONG, întrucât îi reprezintă pe cei peste 400.000 cetăţeni de etnie români din cele 3 judeţe, şi care prin acţiunile întreprinse în cei 10 ani de existenţă, prin materialele şi analizele realizate a adus în actualitate problematica românilor din judeţele în care reprezintă o minoritate numerică. Poate nu întotdeauna acestea au fost integral valorificate, dar unele propuneri au fost avute în vedere atunci când s-au adoptat acte normative. Lipsa de dezvoltare economică însă stimulează discuţiile în contradictoriu dintre minoritate şi majoritate. Existând aceste discrepanţe faţă de alte zone se dă posibilitate la aceste dispute continui. Sigur că nu doar problemele economice rezolvă asta, trebuie luate şi măsuri legislative, iar statul să fie mai ferm în aplicarea legii – şi mai ales trebuie să existe prevederi riguroase care nu pot fi interpretate”, a spus ministrul Apărării.

„Cred că ar trebui să înţeleagă şi organizaţiile care îi reprezintă pe etnicii maghiari, care sunt oameni modeşti şi oameni la fel de echilibraţi ca şi noi, dar cei care îi reprezintă trebuie să înţeleagă că o dispută continuă şi a pune continuu paie pe foc nu este benefic. Şi, până la urmă, aşa e într-un stat democratic, o minoritate trebuie să respecte Constituţia şi legile ţării în care trăieşte. Dispute care se referă la autonomia teritorială nu îşi au locul şi Constituţia României este una foarte clară şi chiar din articolul 1 consfinţeşte suveranitatea statului”, a afirmat Mircea Duşa.
El a mai spus că, atunci când dobândesc demnităţi publice, reprezentanţii etnicilor maghiari jură să respecte Constituţia şi legile ţării, iar după aceea acţiunile lor sunt în contradicţie cu ceea ce au jurat. Mircea Duşa le-a mai recomandat acestora „să nu mai învrăjbească cetăţenii pe care îi reprezintă împotriva cetăţenilor majoritari”.

Ioan Sabău Pop a atras atenţia că Centrul de Cultură Arcuş a fost evacuat de o săptămână şi ceva, „retrocedat unui maghiar din Africa, săracii oameni umblă cu mobila, cu tehnica şi arhiva în spate, în timp ce ministrul Culturii nu iese din birou şi se joacă pe calculator toată ziua şi nu primeşte pe nimeni în audienţă. Face parte din guvernare, omul ăsta ar trebui determinat să-şi facă treaba, refuză să vină în instanţă unde are de apărat 4 milioane de euro investiţie a statului român; la fel nu se implică nici Ministerul Finanţelor”.

Directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, prof. dr. Ioan Lăcătuşu, afirma că, atunci când a pornit la acest tip de manifestări în anul zece de la înfiinţare, Consiliul Director al Forumului „a plecat de la învăţătura tradiţională că acolo unde politica dezbină, cultura şi credinţa unesc. În vreme ce confraţii, prin diverse forme de organizare comunitară au câştigat o grămadă de drepturi, care vizează de la copilul de grădiniţă până la vârstnic, noi ne-am bătut pe cine câştigă din partidul ăla sau ăla şi am pierdut fondul problemei. S-au câştigat chestiuni punctuale, dar pe fond am pierdut bătălia. Primim prin net sute de mesaje, există mare solidaritate sufletească, pe care n-am reuşit s-o transformăm în activităţi pragmatice. În perioada interbelică, problema românilor din secuime făcea parte, la nivel de Guvern, alături de sudul Basarabiei şi moţii, din problemele cu care nu se glumea! Există presă maghiară prin care ne umilesc, ne terfelesc, e ceva incredibil, nu există limite, se terfeleşte Biserica ortodoxă, simbolurile, ţara, nu mai vorbesc despre persoanele active din asociaţii şi Forum”. Elita intelectuală românească se comportă de parcă aceste probleme nici nu există, în interbelic mari personalităţi veneau în zonă, cercetau, se implicau, elita intelectuală a României se solidariza cu elita intelectuală locală, lui Dimitrie Gusti i s-a dat titlul de cetăţean de onoare la Voşlăbeni: aţi auzit ceva asemănător din partea lui Liiceanu, Pleşu etc.?

„Ne-am propus să identificăm acele măsuri care să ducă la perfecţionarea organizării comunitare (…) în al doilea rând să potenţăm, să stimulăm solidaritatea naţională şi mai ales imensul capital de afectivitate în chestiuni pragmatice, iar în altă ordine de idei solicităm Guvernului să se raporteze la problema noastră într-un alt mod. Să trecem de la demersuri, de la bune intenţii, la fapte concrete. Nu împotriva concetăţenilor maghiari, ci pentru noi, pentru ca acest spaţiu binecuvântat să rămână un spaţiu multietnic şi pluriconfesional şi nu o enclavă etnică”, a declarat prof. dr. Ioan Lăcătuşu.

Participanţii la dezbateri au adoptat, în final, un memorandum care va fi trimis instituţiilor statului şi Consiliului Europei, în care se prezintă situaţia comunităţii româneşti din zonă şi se cer măsuri pentru păstrarea identităţii acesteia.

În document se arată că, în judeţele Covasna şi Harghita, majoritatea românească, devenită „minoritate numerică locală dominată”, este condamnată la deznaţionalizare sau emigrare, în vreme ce „minoritatea dominantă ungară” este protejată prin măsuri de discriminare pozitivă.

Românii prezenţi la Izvoru-Mureşului au cerut „elaborarea şi aprobarea unei strategii naţionale pentru asigurarea respectării dreptului constituţional la identitate naţională şi a exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor de naţionalitate română din unităţile administrativ-teritoriale în care aceştia sunt numeric minoritari”, dar şi înfiinţarea unui departament pentru comunităţile româneşti minoritare numeric şi numirea unui consilier prezidenţial, respectiv guvernamental, care să monitorizeze situaţia românilor numeric minoritari.

În memorandumul adoptat se mai solicită finanţarea de la bugetul central a proiectelor promovate de asociaţiile şi fundaţiile culturale, religioase şi civice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş şi elaborarea unei strategii de dezvoltare economică prioritară pentru această zonă.

Totodată, s-a mai cerut ca statul român să îşi exercite prezenţa în zonă, prin instituţiile sale, iar Guvernul să nu mai aprobe solicitările reprezentanţilor UDMR de a schimba din funcţie prefecţii români din Harghita şi Covasna şi să adopte măsuri pentru a stopa sau încetini declinul demografic şi plecarea în masă din zonă, mai ales a tinerilor, „datorită discriminărilor la care sunt supuşi şi lipsei de orizont profesional şi de respect al demnităţii”.

„A venit momentul ca ţara să se raporteze altfel la noi, românii din Covasna, Harghita şi parţial Mureş. Datorită dificultăţilor din perioada de tranziţie şi a bulversărilor valorilor din societatea românească, nici până acum nu s-a înţeles că, de fapt, problema nu este doar a românilor din aceste judeţe, ci a întregii ţări. Aşa cum nu se înţelege că, deşi neacceptată de iure, autonomia maghiară în zonă există de facto. Lipsa de reacţie a statului român face ca liderii comunităţii maghiare să continue promovarea identităţii unui ţinut secuiesc, fără români”, se arată în textul memorandumului.

În finalul documentului adoptat la Izvoru-Mureşului se spune că „participanţii la Întâlnirea reprezentanţilor românilor din judeţul Harghita îi cheamă din nou pe concetăţenii de etnie maghiară la conlucrare şi dialog, singura soluţie rezonabilă fiind convieţuirea paşnică bazată pe respectul reciproc, în spiritul valorilor comune creştine şi europene”.

M. GROZA

 

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.