200 de animale sălbatice ar putea să dispară din pădurile harghitene în mai puţin de un an | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 27 septembrie 2021
Home » Agricultură/Ecologie » 200 de animale sălbatice ar putea să dispară din pădurile harghitene în mai puţin de un an
200 de animale sălbatice ar putea să dispară din pădurile harghitene în mai puţin de un an

200 de animale sălbatice ar putea să dispară din pădurile harghitene în mai puţin de un an

Un ordin al Ministerului Mediului, aflat în dezbatere publică, prevede recoltarea sau capturarea a 552 de urşi, 657 de lupi şi 482 de pisici sălbatice din întreaga ţară

World Wide Fund for Nature (WWF) România – cea mai importantă organizaţie care derulează proiecte pentru conservarea naturii – precizează că, până astăzi, se află în dezbatere publică un ordin al Ministerului Mediului care propune împuşcarea a 1.691 de animale sălbatice strict protejate.

Potrivit acestui ordin s-ar reglementa recoltarea sau capturarea exemplarelor din speciile urs, lup şi pisică sălbatică, aflate în mediul natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic a unui număr de 492 de urşi, 647 de lupi şi 474 de pisici sălbatice. În acelaşi timp, se prevede recoltarea sau capturarea în scopul relocării, deţinerea, transportul, schimburile în scopul repopulării sau reintroducerii exemplarelor acestor specii recoltate/capturate a unui număr de 60 de urşi, 10 lupi şi 10 exemplare de pisică sălbatică.

Aceste recoltări sau capturări ar urma să se facă până spre mijlocul anului viitor, după cum urmează: pentru urşi până la 30 noiembrie 2016 prin metodele „la goană”, „la pândă” şi „la dibuit”, respectiv până la 31 decembrie 2016 şi în perioada 15 martie – 14 mai 2017 prin metodele „la pândă” şi „la dibuit”. De asemenea, pentru speciile lup şi pisică sălbatică perioada de derogare este până la 31 martie, prin metodele „la goană”, „la pândă” şi „la dibuit”.

Totodată, în ordin se mai precizează că animalele care se află în intravilanul localităţilor sau care pun în pericol sănătatea şi securitatea publică pot fi recoltate sau capturate şi în afara acestor perioade amintite. Însă această recoltare/capturare se poate face doar cu acordul autorităţilor publice centrale pentru protecţia mediului, se va face numai cu personalul tehnic de specialitate al gestionarilor fondurilor cinegetice, iar exemplarele recoltate rămân în patrimoniul fondului cinegetic, fără a putea fi înstrăinate.

 Cota pentru judeţul Harghita: 200 de exemplare

Potrivit ordinului aflat în dezbatere publică până astăzi, pentru Harghita s-ar aproba recoltarea sau capturarea a 200 de exemplare: 67 de urşi, 71 de lupi şi 62 de pisici sălbatice. De remarcat că aceste cifre sunt cele mai mari dintre toate cele 28 de judeţe.

Cele mai multe exemplare au fost repartizate către AVPS Târnava Mare – câte 10 urşi şi lupi, respectiv 12 pisici sălbatice; AVPS Miercurea-Ciuc – câte 8 urşi şi pisici sălbatice, respectiv 12 lupi; şi către AVPS Zetea (Zetelaka es Társai) – câte 8 urşi, lupi, pisici sălbatice.

AVPS Topliţa i-ar reveni 14 exemplare: 4 urşi, 6 lupi şi 4 pisici sălbatice; AVPS Sfânta Ana – 3 urşi, 2 lupi, 2 pisici sălbatice; AVPS Gheorgheni – 3 urşi, 3 lupi, 4 pisici sălbatice.

Vom reveni cu lista completă a efectivului aprobat pentru recoltare/capturare pentru fiecare gestionar după ce acest ordin va fi publicat în Monitorul Oficial.

WWF România: „O nouă victorie a intereselor vânătoreşti”

Într-un articol publicat pe pagina de Internet a organizaţiei – „O nouă victorie a intereselor vânătoreşti: Ministerul Mediului propune împuşcarea a 1.691 de animale sălbatice strict protejate”, WWF România face câteva precizări, o parte dintre ele redându-le mai jos.

„Cotele sunt propuse în condiţiile în care ministerul acceptă parţial argumentarea celor care au făcut studiul – un colectiv al Universităţii Transilvania din Braşov, adică doar pentru urşi, lupi şi pisici sălbatice. Acelaşi studiu nu mai este considerat valabil când vine vorba de stabilirea cotelor pentru râs, deşi nu se oferă vreo explicaţie în acest sens. Mai mult, deşi 6 din 9 experţi din grupul consultativ pe carnivore mari au contestat studiul pe care se bazează hotărârea şi au cerut refacerea lui, opiniile lor au fost ignorate.

(…) Observaţiile noastre din teren au arătat că estimările gestionarilor de fonduri cinegetice sunt mult supraevaluate. Mai mult, odată confruntate estimările oficiale cu cele realizate de WWF, mai multe fonduri de vânătoare şi-au redus dramatic efectivele raportate, în unele cazuri ajungând la cifre de cinci ori mai mici decât cele raportate iniţial.

În anul 2014, WWF România şi Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice (ACDB) au arătat că rata de creştere cu 10% a ursului brun în Maramureş este neobişnuită în raport cu caracteristicile biologice ale speciei, fiind mai mare chiar decât în Suedia, ţara cu cea mai spectaculoasă creştere a populaţiei de urs brun în ultimii ani – 4,7%. Observaţia cifrelor oficiale din judeţele Vrancea şi Harghita ne-au indicat cifre de creştere cu 50% mai mari decât oriunde în lume, deşi calitatea habitatului nu este comparabilă cu cele din America de Nord sau din unele părţi a Europei”.

Pagube în valoare de puţin peste 800.000 de lei, dar profitul poate de 22 de ori mai mare

În continuare, WWF România arată că motivaţia pagubelor înregistrate pentru aceste derogări nu ar fi fiabilă. „Pagubele raportate în studiu sunt de 66.779 de lei în cazul lupului şi 783.018 de lei în cazul ursului, pentru pisica sălbatică şi râs nefiind înregistrate pagube cauzate de aceste specii. Puse în contextul milioanelor de euro generate de industria vânătorii pentru aceleaşi specii – un trofeu de urs valorează în medie 8.000 de euro – motivaţia din spatele acestui ordin devine cel puţin îndoielnică. Mai mult, chiar dacă aceste compensaţii nu sunt semnificative la nivel macro, al unui buget de stat, ele se plătesc cu întârzieri semnificative, iar procesul este îngreunat pentru păgubit”, se arată de către WWF România.

∗∗∗

În replică la informaţiile vehiculate de reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale pe această temă, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a explicat, printre altele, că „ordinul este supus dezbaterii publice, prin urmare, prin însuşi rolul unei astfel de proces deschis şi transparent orice opinie sau observaţie face ca întregul demers să capete consistenţă şi să conducă spre un act îmbunătăţit şi public. De asemenea, se mai precizează că ordinul în discuţie este unul care este emis an de an, din 2007 încoace, în conformitate cu Directiva Habitate a Uniunii Europene, iar anul trecut, de exemplu, prin ordin au fost acordate 540 de derogări pentru exemplarele de urs, 598 pentru lup şi 496 pentru pisica sălbatică. „Înţelegem empatia publică a celor care au acces doar la informaţii care sugerează un măcel împotriva animalelor sălbatice din România. Ministerul Mediului prin demersurile sale de constituire a grupului de lucru, implicare a mediului academic şi consultare a publicului larg doreşte să se asigure că măsurile derogatorii nu sunt în detrimentul menţinerii speciilor”, se mai preciza în document.

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

2 comments

  1. Locuitori comunei Galautas asteapta de mult accesta operatiune, in comuna ursii circula in voie la 500 de metri de gospodari. Invazia mistretilor a spulberat visul agricultorilor, glasul lupilor a redus numarul cainilor. De mult timp se asteapta o astfel de interventie. In cazul comunei chiar este in lucru pozitiv.

  2. Ar trebui ,,recoltati ” cat mai multi ursi , si asta in toata tara. Oameni din satele montane au o mare problema cu ei,turismul montan risca sa piarda multi iubitori de frica acestor jivine. Eate binevenita initiativa si trebuie repetata cat mai des .

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.