Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

20.500 de romi trăiesc în Harghita, jumătate dintre ei în comunităţi segregate | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 1 martie 2024
Home » Societate » 20.500 de romi trăiesc în Harghita, jumătate dintre ei în comunităţi segregate
20.500 de romi trăiesc în Harghita, jumătate dintre ei în comunităţi segregate

20.500 de romi trăiesc în Harghita, jumătate dintre ei în comunităţi segregate

  • Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean: „Este un subiect dificil şi vedem că în această ţară nu avem deocamdată reţeta pentru sărăcia profundă. Sărăcia nu are naţionalitate şi nu poate fi o cauză a excluziunii sociale”

În 2021, Grupul de lucru al Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, a iniţiat un amplu studiu sociologic tematic, în cadrul căruia au fost organizate cinci sesiuni, în diferite zone ale judeţului, finalizate cu realizarea a 27 de interviuri de tip focus-grup pentru obţinerea de informaţii aprofundate din partea respondenţilor şi a peste 70 de interviuri individule.

Studiul, prezentat în cadrul primei întâlniri din acest an a Grupului de lucru al consiliului judeţean privind combaterea sărăciei profunde cu presa, relevă că în judeţ trăiesc 20.500 de romi, reprezentând 6,5% din populaţia Harghitei.

Potrivit sociologului Kiss Tamás de la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale din Cluj-Napoca, membru al Grupului de lucru al CJ Harghita, la elaborarea studiului s-a folosit o combinaţie de metode cantitative, calitative şi de tip „survey”.

„În satele secuieşti era o regulă, ca romii să trăiască în comunităţi segregate, prezenţa lor în spaţiul public fiind îngrădită. Chiar şi distribuţia muncii se făcea pe bază etnică. Determinant în această relaţie era faptul că romii nu aveau o reţea instituţională care să le reprezinte interesele. În Harghita trăiesc actualmente 20.500 de romi şi dintre judeţele ţării, Harghita este unul dintre judeţele în care diferenţa dintre datele recensământului şi datele din teren este cea mai mare”, precizează sociologul Kiss Tamás.

Potrivit datelor oferite de analiza sociologică, cea mai mare concentraţie de romi, un sfert din populaţia de etnie romă din judeţ, este concentrată în zonele Cristur şi în „Ţinutul Sării” (zona Praid – n.a.), procentul romilor fiind ridicat şi în Ciucul de Jos.

„Din punct de vedere al imaginii de ansamblu, cel mai important este că populaţia romă din Harghita este foarte stratificată. Sunt 10.000 de romi care trăiesc segregaţi, însă nu toţi romii trăiesc în sărăcie profundă. Există comunităţi de romi care trăiesc segregaţi, dar unde există o dezvoltare infrastructurală incredibilă – la Zetea, la Praid, la Satu Mare, Eliseni, Şimoneşti, la Sânsimion; de exemplu la Praid nu există prea mari diferenţe între comunitatea romă şi cea maghiară. Şi mai sunt comunităţi de romi care au ajuns atât de sus, încât unele comunităţi maghiare le-ar putea lua ca exemplu, sunt foarte mulţi romi care, în pofida inegalităţilor structurale, au ieşit din această groapă prin forţele proprii”, menţionează Kiss Tamás.

De cealaltă parte, există dominanţa sărăciei profunde şi aceste puncte fierbinţi sunt în zona Atid, Tăietura, Beteşti în zona Cristur, Porumbenii Mari, Cozmeni, la Gheorgheni pe străzile Carpaţi şi Cărămidăriei sau în cartierul Târgului din Topliţa. Aceste comunităţi de romi trăiesc în condiţii improprii, separaţi de restul societăţii, în ceea ce specialişti numesc „ghetouri”.

Dar există şi un strat semnificativ al comunităţii de romi din judeţ care s-a angajat pe o cale ascendentă din punct de vedere social, conform recentului studiu.

Privind din punct de vedere al stratificării culturale, în Harghita există două societăţi de romi: una a „ţiganilor originali”, care şi-au păstrat autenticitatea şi tradiţiile, membrii acesteia neîmpărtăşind percepţia majorităţii despre „viaţa bună”. De obicei, aceşti romi îşi doresc să evite controlul instituţiilor majorităţii, afirmă specialiştii.

„Dar nu ei sunt majoritari, ci «ţiganii maghiari», unde în vârful ierarhiei stau muzicienii. Majoritatea «ţiganilor maghiari» din judeţ au aceeaşi percepţie despre viaţa bună ca şi majoritatea, au aceleaşi aspiraţii, sunt oarecum pe calea asimilării”, remarcă sociologul.

András Lóránd, coordonatorul Grupului de lucru al Consiliului Judeţean Harghita privind combaterea sărăciei profunde, evidenţiază că în anumite regiuni din Harghita există situaţii în care segregarea educaţională este „conştientă”.

„Dar avem şi bune exemple. La Zetea de pildă, desegregarea şcolară s-a produs, limitele zonelor sociale fiind desenate astfel încât au tăiat în două comunitatea romă segregată. Astfel, copiii romi au fost repartizaţi în două şcoli şi nu într-una ca până atunci, fiind integraţi în clasele cu copii de etnie maghiară”, relatează András Lóránd.

În opinia specialiştilor, lipsa de reprezentare politică şi instituţională a minorităţii rome generează o mulţime de probleme, cu efecte socio-economice şi nu numai. Accesul la sănătate, al etnicilor romi, de pildă, este condiţionat de venitul minim garantat şi de statutul de asigurat, iar accesul la Educaţie al copiilor romi depinde, la rându-i, de situaţia materială a familiilor lor.

În aceste circumstanţe, înfiinţarea unui Forum al romilor din Harghita ar putea fi de bun augur pentru membrii acestei comunităţi etnice.

„Este foarte important să auzim şi părerea lor, să le cunoaştem planurile. În acest scop putem apela în 2022 la bugetul participativ al Consiliului Judeţean”, a afirmat András Lóránd.

O altă temă importantă supusă dezbaterilor a vizat integrarea comunităţilor de romi în societate, „ambiţiile” şi posibilităţile membrilor acestora de a ieşi din starea de sărăcie profundă şi de marginalizare.

Din studiul realizat anul trecut reiese că o astfel de posibilitate pe plan personal o oferă munca în străinătate. Ea le dă etnicilor romi şansa de a doborî situaţia economică precară şi o ocazia pentru emancipare. Astfel de exemple pot fi întâlnite, potrivit cercetătorilor, în zona Odorhei, în localităţile Satu Mare, la Zetea, dar şi în alte părţi ale judeţului.

„Suntem conştienţi că nu numai persoanele sau comunităţile de etnie romă trăiesc în marginalizare cu risc de sărăcie profundă. Ştim foarte bine că sunt şi comunităţi de etnie română şi maghiară care se află în astfel de situaţii. Numai că în judeţul Harghita comunităţile rome sunt cele mai vizibile din acest punct de vedere. Însă Consiliul Judeţean Harghita, prin Grupul de lucru privind combaterea sărăciei profunde, şi-a propus să facă ceva şi în acest sens. Ne dorim şi ştim foarte bine că orice fel de strategie se va elabora, va fi relevantă şi din punct de vedere al comunităţilor rome, şi din cel al comunităţilor românilor, şi ale maghiarilor şi ne asumăm să lucrăm în acest sens. Sărăcia profundă nu este o problemă etnică. Noi considerăm că este o problemă socio-economică şi ea trebuie tratată corespunzător, în felul ei şi în funcţie de specificul fiecărei localităţi şi fiecărei regiuni”, susţine András Lóránd.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, prezent la eveniment, a evidenţiat lipsa soluţiilor în domeniul sărăciei profunde şi de implicare în depăşirea acestui neajuns major. Cu atât mai mult a apreciat activitatea Grupului de lucru pentru combaterea sărăciei profunde al CJ, „care sparge cumva acele bule” create artificial, îndepărtându-ne „din ce în ce mai mult de celelalte lucruri, nemaivăzând acea parte a societăţii care se confruntă cu provocări extraordinar de dificile şi cât de mult îşi doreşte să fie acceptată”.

„Este un subiect dificil şi vedem că în această ţară nu avem deocamdată reţeta pentru sărăcia profundă şi putem spune că aproape suntem lăsaţi singuri în căutarea soluţiilor. Sărăcia nu are naţionalitate, trebuie să conştientizăm cu toţii că fiecare naţiune are oameni săraci şi tocmai de aceea sărăcia nu poate fi o cauză a excluziunii sociale. (…) Din acest an aş dori ca activitatea de combatere a sărăciei profunde să fie cuprinsă şi în activităţile primăriilor, aş dori ca unităţile administrativ-teritoriale să îşi asume un rol mai mare în lupta împotriva sărăciei, iar activitatea grupului să se oglindească şi în activitatea instituţiilor subordonate şi a asociaţiilor microregionale. Bugetul participativ va fi deschis acestei probleme. Iar întreprinzătorii să aibă în vedere că cea mai mare oportunitate pentru oamenii care trăiesc în sărăcie profundă este să le dăm şansa să muncească”, a conchis şeful administraţiei publice judeţene.

Grupul de lucru privind combaterea sărăciei profunde a fost înfiinţat în noiembrie 2020 în cadrul Consiliului Judeţean Harghita. Activitatea sa se concentrează pe găsirea oportunităţilor de dezvoltare a calităţii vieţii comunităţilor care se confruntă în continuare cu sărăcia extremă, cu excluziunea socială profundă şi cu discriminarea.

DANIELA MEZEY 

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.