miercuri , 18 octombrie 2017
Home » Învățământ » Peste 90% din unităţile de învăţământ harghitene au autorizaţii sanitare de funcţionare
Peste 90% din unităţile de învăţământ harghitene au autorizaţii sanitare de funcţionare

Peste 90% din unităţile de învăţământ harghitene au autorizaţii sanitare de funcţionare

Directorul executiv al DSP Harghita preciza că cea mai semnificativă îmbunătăţire se observă în cazul grădiniţelor de la sate, unde în 16 ani gradul de autorizare a crescut de la 14% la peste 87%

Şedinţa din această săptămână a Colegiului Prefectural a avut pe ordinea de zi patru puncte, astăzi propunându-vă să ne oprim asupra unui subiect care este de actualitate: evaluarea condiţiilor igienico-sanitare în unităţile de învăţământ după începerea anului şcolar 2017-2018.

Directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică, dr. Tar Gyöngyi, preciza că instituţia pe care o conduce demarează controalele în unităţile de învăţământ abia după începerea anului şcolar, astfel directorii nemaiavând „scuza” să zică că vom mai lucra. Astfel, până la momentul prezentării raportului, au fost controlate 59 de unităţi de învăţământ, din care 23 grădiniţe, 22 şcoli, două licee şi 12 cabinete medicale şcolare. Activitatea de control s-a îndreptat mai mult spre grădiniţe, pentru că cele mai puţine autorizaţii de funcţionare la acestea au fost acordate.

În cazul liceelor, chiar dacă toate au autorizaţii sanitare de funcţionare, apare problema reautorizării. „Atunci când se emite o autorizaţie pentru orice unitate – explica dr. Tar Gyöngyi – ea are o clauză la sfârşit ca în cazul în care se schimbă condiţiile sau se modifică ceva în unitatea respectivă (modificare care influenţează condiţiile de autorizare) atunci (reprezentanţii unităţii de învăţământ – n.a.) sunt obligaţi să solicite o reautorizare, adică să anunţe modificarea condiţiilor şi noi ne deplasăm şi vedem dacă este nevoie de reautorizare”. Dar sunt cazuri în care acest lucru nu prea se întâmplă, „în primul rând pentru că unităţile de învăţământ nu au interesul să solicite autorizarea pentru că se gândesc că poate mai găsim ceva ce nu e în regulă”, adăuga şefa DSP Harghita. Iar un astfel de exemplu este cel de la Colegiul „Márton Áron” din Miercurea-Ciuc, unde autorizaţia de funcţionare cuprindea şi internatul, dar după desfiinţarea acestuia conducerea liceului nu a solicitat o altă autorizaţie.

Apa rămâne încă o problemă. Dar lista neconformităţilor este mai lungă

Vorbind despre cauzele care au dus la neacordarea autorizaţiilor sanitare, dr. Tar Gyöngyi amintea de lipsa apei curente şi a apei potabile. Astfel, 14 unităţi de învăţământ (grădiniţe şi şcoli primare) din 5 localităţi (4 comune şi un oraş) au grupuri sanitare fără apă curentă. Grădiniţele şi şcolile primare din Crişeni (Atid), Mihăileni şi Cobăteşti (Şimoneşti) sunt racordate la sistemul de apă şi la canalizare, doar că apa nu este potabilă, motiv pentru care nici aici nu au fost eliberate autorizaţii sanitare de funcţionare.

O altă neconformitate constatată de echipele DSP viza intrările/curţile grădiniţelor şi şcolilor, acolo unde acestea funcţionează în aceeaşi clădire. „La Bulgăreni, comuna Lupeni, la Firtuş, Suseni, acestea toate sunt cu intrare comună. Legea prevede să fie intrare separată, copiii mici cu cei mari să nu se îmbulzească, să nu se provoace accidente”, arăta directorul executiv al DSP Harghita. Şi chiar dacă aceste aspecte, de multe ori, sunt greu de rezolvat, ea dădea asigurări că instituţia pe care o conduce e deschisă la a găsi soluţii.

O altă problemă, întâlnită mai mult la grădiniţe, este cea a iluminatului natural sau artificial dintr-o sursă corectă, în aceste cazuri fiind prescrisă remedierea situaţiei.

Generală este şi neefectuarea lucrărilor de dezinsecţie/deratizare, dr. Tar Gyöngyi precizând că aproape peste tot acestea au fost neglijate, dar neştiind motivul pentru care conducerile unităţilor de învăţământ nu le-au făcut.

Lipsa spaţiilor şi a dotărilor pentru depozitarea temporară a cornului şi laptelui este iarăşi o problemă – arăta şefa DSP Harghita. Ordonanţa (care reglementa acest program – n.a.) e din 2002 şi puţin mai târziu s-a dat drumul la distribuirea laptelui şi cornului; există 10 ani în care ştim că aceste spaţii trebuie să existe. Inspectorii mi-au spus că depinde şi de directori, că în general se vede atitudinea directorului, a gazdei. De 10-15 ani e aceeaşi situaţie temporară pentru care am tot închis ochii şi am zis că aşteptăm, că trebuie investiţii. Dar trebuie găsită o soluţie, pentru că e vorba de alimente”.

„Există un paragraf care spune că în situaţii în care nu se poate trage apa curentă, se pot admite rezervoare cu apă pentru spălarea mâinilor pentru că totuşi e vorba de alimente ambalate – continua Tar Gyöngyi. Imaginându-ne că vine omul de afară, poate a lucrat cu deşeuri în curte, şi vine şi împarte laptele şi cornul, totuşi trebuie să existe o posibilitate ca în locaţia respectivă să se poată spăla pe mâini; şi noi acceptăm soluţii corecte, nu numai cele cu chiuvetă şi apă”.

O situaţie care ţine pur de organizare internă este cea a depozitării deşeurilor şi a lemnelor de foc. Chiar dacă nu e obligatoriu ca tomberoanele pentru deşeuri să fie amplasate pe platforme şi nici ca în apropiere să fie o sursă de apă curentă, tot trebuie un amenajament minim. Containerele trebuie puse pe o suprafaţă betonată şi să se afle într-o zonă îngrădită, astfel încât animalele să nu poată avea acces la gunoi, să-l împrăştie prin curte şi apoi cei mici să intre în contact cu gunoiul.

La fel, lemnele de foc, în loc să fie descărcate la nimereală, trebuie aşezate în stive şi amplasate în aşa fel încât copiii să fie în siguranţă, să nu urce pe ele şi, astfel, să fie supuşi unor riscuri de accidentare.

Apel la dialog

Ţinând cont că o parte dintre problemele evidenţiate nu necesită mari investiţii financiare, prefectul judeţului Harghita, Adrian Jean Andrei, făcea un apel la directori, primari şi membrii consiliilor locale pentru a îmbunătăţi comunicarea şi colaborarea între instituţii.

Peste 90% din unităţile de învăţământ sunt autorizate

În ceea ce priveşte situaţia autorizării, preciza directorul executiv al DSP Harghita, aceasta este în continuă îmbunătăţire. „Din iunie-iulie s-a mai îmbunătăţit situaţia, mai ales în mediul rural; în urban n-au fost eliberate alte autorizaţii. Şi la şcoli, şi la grădiniţe am înaintat câte un pic”. Însă cel mai clar, îmbunătăţirea se observă dacă se iau ultimii 16 ani, când procentul grădiniţelor din mediul rural autorizate a crescut cu peste 60%.

Concret, cifrele din acest an arată astfel: dintr-un total de 516 unităţi de învăţământ, 465 au autorizaţii sanitare de funcţionare.

Din cele 248 de grădiniţe, sunt autorizate sanitar 216, ceea ce înseamnă un procent de 87%. În mediul rural sunt 193 de grădiniţe, iar din ele sunt autorizate 169 (87,5%), în timp ce în mediul urban, din cele 55 de unităţi, doar 85,4% sunt autorizate.

În judeţul Harghita sunt 229 de şcoli, iar 210 (91,7%) deţin autorizaţii sanitare. În mediul urban, doar o singură şcoală din 39 existente nu este autorizată, în timp ce în rural, dintr-un total de 190 de unităţi, 172 (90,5%) au certificate de autorizare.

În privinţa liceelor, situaţia este simplă: toate cele 39 de instituţii sunt autorizate.

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*