Vor mai continua retrocedările dubioase? | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 26 septembrie 2021
Home » Societate » Vor mai continua retrocedările dubioase?
Vor mai continua retrocedările dubioase?

Vor mai continua retrocedările dubioase?

În ciuda numeroaselor semnale de alarmă

Recent, reprezentanţii Forumului Transilvania Furată, ai Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni şi ai Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş au solicitat anchetarea de către DNA a retrocedărilor ilegale din Transilvania şi recuperarea de către statul român a miilor de proprietăţi care au intrat în posesia unor persoane care nu aveau acest drept (despre acest adevărat jaf făcut cu Legea retrocedărilor, dar şi despre masivele defrişări ce au urmat s-a relatat pe larg de la dezbaterea ce a avut loc în cadrul Universităţii de Vară de la Izvoru-Mureşului).

În judeţul Harghita, proprietăţi impresionante (terenuri forestiere, clădiri publice etc.) din municipiul Topliţa au fost retrocedate, ilegal susţin membrii Forumului Transilvania Furată, moştenitorilor familiilor grofilor Urmánczy şi Bánffy. Mai mult, urmaşii acestor familii susţin că vor solicita în continuare proprietăţi din această zonă a judeţului…

Însă, în momentul de faţă, după aproape 25 de ani de la prima lege ce viza reconstituirea dreptului de proprietate, există şi în Harghita alte procese pe rolul instanţelor sau cereri de retrocedare în diferite stadii aflate pe masa comisiilor locale de retrocedare care privesc mii de hectare de terenuri forestiere, dar şi clădiri publice, ce sunt revendicate în baza unor documente cel puţin suspecte.

 

 Cum, în mod nelegal, statul român riscă să rămână fără pădure în Harghita

Cel mai important proces de această natură aflat pe rol, în Harghita, se referă la Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc – o organizaţie neguvernamentală înfiinţată şi condusă de lideri UDMR – care solicită aproximativ 15 mii de hectare de pădure, în partea de Nord a judeţului, locuită preponderent de români. De asemenea, această Asociaţie care se vrea continuatoarea fostei persoane juridice Bunurile Private din Ciuc, care era o regie publică, mai solicită încă peste 10 imobile din diferite localităţi din judeţ (majoritatea în municipiul Miercurea-Ciuc, printre acestea numărându-se Şcoala Gimnazială „Petőfi Sándor”, fostul Institut agronomic, Complexul Muzeal Harghita etc.), dar şi din Bucureşti (depozitele de cherestea in detail Rahova, Griviţa, Pantelimon). Aceste revendicări, de asemenea, se află pe rolul instanţei de judecată.

urmanczListă din „Tabelul optanţilor”, care conţine numele proprietarilor despăgubiţi de statul român şi ai căror urmaşi n-ar mai fi avut dreptul la retrocedări. Al doilea de sus, numele lui Urmánczy

Interesant cu această Asociaţie, cum am mai spus, este că a fost înfiinţată de lideri UDMR, care au strâns câteva mii de semnături, cu ajutorul unor primari, ca mai apoi să fie desemnată, în mod surprinzător, continuatoarea fostei regii publice Bunurile Private din Ciuc de către Judecătoria Miercurea-Ciuc. Motivul, evident, este de a revendica suprafeţe de pădure ce nu au aparţinut niciodată entităţii nou-înfiinţate. Însă, după decizia Judecătoriei Miercurea-Ciuc, Curtea de Apel Târgu-Mureş a hotărât definitiv, de trei ori, că asociaţia de care vorbim nu este continuatoarea fostei Regii Publice. Şi astfel nu are dreptul să revendice cele aproximativ 15.000 de hectare de pădure. Iar pe baza acestor decizii, Judecătoria Topliţa a respins, în primă fază, contestaţia Asociaţiei formulată împotriva Comisiei Judeţene pentru Restabilirea Dreptului de Proprietate Harghita, pentru a anula hotărârea prin care s-au respins contestaţiile depuse împotriva comisiilor locale de fond forestier din Corbu, Tulgheş şi Bilbor. Aceste comisii respinseseră, la rândul lor, cererile Asociaţiei Composesorale de retrocedare terenuri cu păduri şi fâneţe amintite. În urmă cu o săptămână, Tribunalul Harghita a admis Apelul Asociaţiei Composesorale Bunurile Private din Ciuc împotriva sentinţei pronunţate de Judecătoria Topliţa, retrimiţând cauza spre rejudecare primei instanţe, deci tot la Judecătoria Topliţa.

Un alt aspect interesant legat de revendicările acestei entităţi de drept privat este că dacă ar avea câştig de cauză, atunci statul român va rămâne, practic, fără terenuri forestiere în judeţul Harghita! Şi acest lucru este posibil datorită vicleşugurilor şi, de ce nu?, ilegalităţilor (cum se afirmă în motivările Curţii de Apel) la care au apelat unele persoane. Actuala conducere afirmă că „şi-au asumat aceste responsabilităţi deoarece reprezintă interesele cetăţenilor (exclusiv de etnie maghiară) din judeţ” (poziţia reprezentanţilor Asociaţiei a fost relatată pe larg în paginile ziarului nostru). Cu toate că terenurile forestiere solicitate se află în zona locuită de români a judeţului (Despre modul cum a fost înfiinţată Asociaţia şi deciziile Curţii de Apel Târgu-Mureş am umplut zeci de pagini de ziar, aşa că nu vom insista pe acest aspect). Mai mult, vor fi percepute chirii de la stat sau autorităţi publice locale şi pentru clădirile ce le revendică, în unele funcţionând instituţii publice, şcoli etc. Deoarece, bineînţeles, aproape toate imobilele revendicate de această asociaţie (ONG) sunt în momentul faţă în proprietatea statului român.

Mi-am adus aminte de această speţă nu atât din cauza proceselor care sunt acum pe rol (vreo 13-14). Ci din cauza faptului că, în timp ce căutam altceva în arhiva noastră, am dat peste un interviu acordat ziarului nostru de fostul primar al municipiului Miercurea-Ciuc, Ráduly Róbert Kálmán (unul dintre iniţiatorii înfiinţării acestei asociaţii), în anul 2005, când era deja în funcţie. Acesta spunea atunci, referindu-se la revendicările BPC – care cereau şi actuala clădire a Primăriei – că în cazul în care va fi retrocedat respectivul imobil, atunci, normal, din banii cetăţenilor municipiului va trebui plătită chirie către Asociaţie. Între timp, liderii Asociaţiei Composesorale declară că toate veniturile vor fi folosite în folosul oamenilor din judeţ şi al copiilor lor…

Revenind la retrocedările din judeţ, se poate ca şi revendicările BPC să aibă câştig de cauză. Şi există mai multe precedente, după cum am arătat mai sus. Însă unul este foarte recent, chiar dacă de o mai mică anvergură. O suprafaţă de peste 150 de hectare de pădure din partea de Nord a judeţului a fost retrocedată unei familii (care se poate chiar să fi avut acest drept). Însă problema este că aceeaşi suprafaţă fusese deja retrocedată către alţi pretinşi moştenitori, din alt judeţ, ai căror înaintaşi ar fi cumpărat terenul respectiv de la antecesorii celor din Harghita. Deci, practic, aceeaşi suprafaţă de pădure a fost restituită de două ori, către persoane diferite, din suprafeţele ce aparţin statului român…

Însă aceste cazuri nu se opresc aici, mai sunt cereri ce aşteaptă să fie soluţionate şi care vizează (aproape) toate suprafeţele care sunt în proprietatea statului în Harghita. La fel, pe baza unor documente cel puţin dubioase, dacă nu de-a dreptul false. Ceea ce ne poate duce cu gândul şi la alt aspect, adică, odată cu dispariţia proprietăţii publice din judeţ, de facto se instituie şi mult ceruta autonomie.

De altfel, primarul demisionar din Miercurea-Ciuc, Ráduly Róbert, declara, public, cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, că doar atunci se poate obţine autonomia teritorială când Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc va obţine toate proprietăţile ce le revendică. Poate acesta este şi un motiv pentru care insistă, chiar riscă conducerea acestei Asociaţii în obţinerea respectivelor imobile.

Despre mecanismele acestor retrocedări dubioase, adevărate escrocherii în multe cazuri, s-au scris şi se mai pot scrie sute, mii de pagini, dar în încheierea acestei scurte recapitulări vom aminti „filozofia de viaţă” a moştenitorului familiei Urmánczy: „Noi tăcem. Şi ne vedem de treabă”.

Şt. PĂTRÎNTAŞ

 

Comentarii:

comentarii

One comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.