Urşii harghiteni au ajuns în dezbaterea Colegiului Prefectural (II) | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 28 septembrie 2021
Home » Societate » Urşii harghiteni au ajuns în dezbaterea Colegiului Prefectural (II)
Urşii harghiteni au ajuns în dezbaterea Colegiului Prefectural (II)

Urşii harghiteni au ajuns în dezbaterea Colegiului Prefectural (II)

 Discuţiile din cadrul Colegiului

 Raport al APM Harghita
În cadrul şedinţei, directorul executiv al APM Harghita, ing. Domokos László József, a prezentat un raport privind situaţia urşilor din judeţ. Pentru că multe din datele prezente în analiză se găsesc şi în proiectul Consiliului Judeţean, vom oferi doar acele precizări care nu se regăsesc în documentul amintit.

„Datele arată o creştere anuală a efectivelor, dar această creştere nicidecum nu este atât de însemnată cum crede populaţia locală; numărul urşilor nu s-a dublat şi nici nu s-a triplat în ultimii ani. Numărul întâlnirilor om-urs creşte mai ales din cauza schimbării comportamentului ursului, acesta nu se mai retrage atât de mult, acceptă zone de odihnă şi chiar de fătare în preajma localităţilor (vezi cazul din Băile Homorod, raportat la Prefectură la data de 18.03.2014).

Creşterea efectivelor peste capacitatea de întreţinere a habitatului este un non-sens, dacă efectivul creşte înseamnă că există resurse pentru această creştere, fie din surse naturale, fie din surse artificiale (hrănire suplimentară din partea gestionarilor, culturi agricole etc.). Încetarea obligativităţii hrănirii suplimentare a urşilor stipulată în contractele de gestionare a fondurilor cinegetice ar putea să constituie un lucru pozitiv în acest sens”, se precizează în Raportul privind problemele create de urşii din judeţul Harghita al APM.

Referindu-se la ursul habituat, ing. Domokos László spunea că habituarea acestor animale este o adaptare la condiţiile noi de viaţă, la prezenţa continuă a oamenilor în habitatul urşilor, care duce la pierderea fricii faţă de aceştia. Chiar dacă urşii habituaţi, în general, nu prezintă un pericol iminent asupra omului, habituarea este un fenomen foarte dăunător asupra speciei şi cauzează pagube materiale însemnate. Astfel, se presupune că 80% din pagube sunt produse de un număr restrâns de animale care constituie aproximativ 10 procente din efectivul total.

Această habituare se poate preveni – spun specialiştii APM Harghita – prin o serie de măsuri, din care amintim: reducerea prezenţei oamenilor în habitatul urşilor; reducerea atractanţilor (managementul corespunzător al deşeurilor în localităţile problematice, ocrotirea valorilor, alimentelor, animalelor sălbatice etc.; tratarea urşilor habituaţi).

În continuarea analizei se amintesc şi factorii care au contribuit la pagubele cauzate de urşi. Se pomeneşte degradarea habitatelor prin schimbarea utilizării terenurilor, prin scoaterea terenurilor din fondul forestier şi prin extinderea zonelor de construire. La pagube a contribuit şi reducerea potenţialului trofic ca urmare a practicilor silvice necorespunzătoare, a recoltării fructelor şi ciupercilor din pădure, a păşunatului în pădure. Totodată, se aminteşte şi de vânătoare şi braconaj, precum şi de antropizarea naturii.

APM Harghita oferă şi o serie de recomandări pentru prevenirea pagubelor şi a conflictelor om-urs. Astfel, se recomandă respectarea regulilor de păşunat, în special la interdicţia de păşunat în timp de noapte, păşunatul în pădure, lăsarea animalelor nesupravegheate etc.

Adăpostirea animalelor domestice în grajduri şi coteţe rezistente la urşi. Au fost cazuri în care găinile erau ţinute în acelaşi adăpost improvizat din scânduri şi plasă de sârmă, chiar şi după primul atac al ursului.

Asigurarea permeabilităţii prin interdicţii de construcţie în zonele de coridor ecologic pentru deplasarea urşilor şi implementarea unor măsuri suplimentare de prevenire a pagubelor în zonele locuite.

Şi, nu în ultimul rând, realizarea de campanii de informare şi conştientizare pentru prevenirea conflictelor om-urs şi îmbunătăţirea atitudinii populaţiei faţă de această specie.

 Borboly Csaba: „Susţin rezolvarea problemei în aşa fel încât oamenii, după ora 6 (seara) să aibă o şansă să iasă în curte, copiii să fie lăsaţi afară”

Prezent la şedinţa de Colegiu Prefectural, Borboly Csaba spunea că situaţia urşilor din judeţ este o problemă care trebuie discutată cât mai des şi cât mai amplu. „Aşa văd că în acest domeniu suntem depăşiţi. Cred că avem o oarecare neputinţă, toţi cei care avem atribuţii în acest domeniu, iar statisticile susţin asta. S-a văzut că în ultimii 3 ani, în fiecare an s-a dublat numărul atacurilor împotriva persoanelor şi cred că cele 15 familii care au avut de suferit în cursul acestui an merită să primească un răspuns, chiar dacă vor mai fi sau nu şi alte familii în această situaţie”, spunea preşedintele CJ Harghita.

Acesta a mai precizat că cele mai mari probleme sunt în satele mici şi că a ridicat această problemă a urşilor la solicitarea oamenilor din judeţ care suferă. „Suferă în fiecare zi. Nu susţin împuşcarea urşilor. Susţin rezolvarea problemei în aşa fel încât oamenii, după ora 6 (seara) să aibă o şansă să iasă în curte, copiii să fie lăsaţi afară”.

Borboly Csaba a reafirmat faptul că a solicitat convocarea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) pentru că „este clar, definit prin lege, că se întruneşte în acele cazuri când este un eveniment excepţional, cu caracter non-militar, care, prin amploare şi intensitate, ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei.

De aceea am cerut această convocare – încă mai aştept să ne reunim – pentru că instituţii ale Guvernului în judeţul Harghita abordează altfel această problemă. (…) Chiar am zis că boala limbii albastre a fost mult mai tare şi intens discutată în judeţul Harghita decât această problemă, iar aici vorbim de daune, de viaţa oamenilor”.

Preşedintele CJ Harghita şi-a re-manifestat ideea că Acordul de asociere cu Uniunea Europeană trebuie modificat. „Ca membru în Comitetul Regiunilor, am discutat şi acolo, vom solicita şi din partea europarlamentarilor, din partea Guvernului ca acest acord dintre România şi UE să fie puţin modificat”, spunea Borboly Csaba.

Acesta a mai spus că nu este corect ca vina să se arunce pe vânători, deoarece, în opinia sa, aceştia sunt voluntari şi nu trebuie să ne aşteptăm ca ei să rezolve lucrurile. „Aş dori să aveţi în vedere un lucru: vânătorii nu sunt militari. De aceea, eu cred că trebuie să discutăm. Vânătorii sunt voluntari; nimeni nu este obligat să devină vânător; totodată, sunt sportivi. Nu putem pune totul pe cârca vânătorilor; ei plătesc o cotizaţie, lucrează şi, în timpul lor liber, participă la acţiuni de vânătoare. Cred că acolo unde este vorba de viaţa omului trebuie să intervină statul. Nu voluntarii, nu sportivii”, afirma preşedintele CJ Harghita.

Acesta a mai spus că în cadrul unei discuţii cu ministrul Mediului, Korodi Attila, a aflat că din pagubele din acest an nu a fost plătit încă nimic.
În finalul intervenţiei, Borboly Csaba spunea că l-a mirat un lucru, şi anume faptul că „sunt unele ONG-uri care au o părere în presă, dar când am întrebat concret cum s-ar putea rezolva, nu ne-au răspuns. Acum aştept, la a doua fază a elaborării acestui proiect (n.a.: Proiect-Raport – Daune provocate de urşi în judeţul Harghita), să contribuie, pentru că dorim să găsim o soluţie favorabilă tuturor: şi proprietarilor, şi oamenilor, şi ciobanilor, şi celor care participă la protecţia naturii”.

Directorul de program al WWF România, Csibi Magor, ne declara că Asociaţia World Wide Fund for Nature a fost contactată de reprezentanţii Consiliului Judeţean Harghita pentru întocmirea raportului: „Ni s-au cerut date despre numărul urşilor şi pagubele create de urşi în judeţul Harghita. În prima parte ni se prezintă o situaţie şi se precizează că soluţia este declararea stării de urgenţă. Apoi ni se cer date şi, într-o rubrică, o părere”.

Referindu-se la posibila implicare a WWF România în problema urşilor din Harghita, Csibi Magor spunea că aşteaptă strategia de urs la nivel naţional, dorind să se implice foarte mult în această problemă; în ceea ce priveşte problema la nivel judeţean, implicarea e mai greoaie din lipsa capacităţii şi a informaţiilor.

 Prefectul judeţului: „A fi gestionar al unui fond de vânătoare este o calitate care comportă drepturi şi obligaţii”

Răspunzându-i solicitării lui Borboly Csaba de convocare a CJSU, prefectul judeţului Harghita, Petres Sándor, spunea că „această temă (a urşilor) este una care se pretează la Colegiul Prefectural, nu una care, din punct de vedere al legii, să se discute în Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. De asta am ales această variantă. Nu înseamnă că nu luăm problema în serios şi că nu încercăm să găsim soluţii”.

Acesta a mai precizat că a trimis Consiliului Judeţean documentul elaborat de către Agenţia pentru Protecţia Mediului, dar că nu a primit nici un răspuns în schimb.

Petres Sándor a dorit să ofere o replică şi la afirmaţia potrivit căreia vânătorii sunt nişte voluntari. „Legat de gestionarea fondurilor de vânătoare: a fi gestionar al unui fond de vânătoare este o calitate care comportă drepturi şi obligaţii; nu mai discutăm despre un voluntariat absolut”.
 Subprefectul judeţului: „Mă deranjează când există o percepţie că Instituţia Prefectului nu face nimic”

„Cred că este o chestiune de percepţie greşită despre această problematică – spunea subprefectul, Adrian Jean Andrei – şi despre faptul că, aşa simt eu, aici intervine d-l preşedinte (Borboly Csaba) ca şi cum Instituţia Prefectului Harghita nu face nimic. E o percepţie extrem de greşită şi total eronată, pentru că în urma ordinului ministrului Mediului, în judeţul Harghita cele 53 de exemplare de urşi (n.a.: câţi urşi pot fi vânaţi în judeţ) au fost distribuite gestionarilor fondurilor cinegetice”.

„După cum ştiţi – continua Adrian Jean Andrei – sunt 18 gestionari menţionaţi în table şi au în gestiune 45 de fonduri cinegetice în judeţ. Sigur, ei nu pot să facă, în lipsa unei legislaţii clare, foarte multe; însă şi primarii ar trebui, în calitate de reprezentanţi ai statului, să facă mai multe.

Eu cred că o monitorizare foarte precisă şi luarea de măsuri acolo unde se impune şi de recoltare a exemplarelor care fac foarte mari pagube ar putea să ducă la rezolvarea problemei.

Dar, mă deranjează, personal, când există o percepţie că, de exemplu, Instituţia Prefectului nu face nimic. Ba da, face foarte multe! Eu vreau să ştim ce face Consiliul Judeţean pentru ca urşii să nu mai facă pagube. Dacă îmi spuneţi o măsură pe care a luat-o Consiliul Judeţean… n-am mai zis nimic; dar nu cred că o să-mi spuneţi”.

(În numărul următor vom arunca o scurtă privire asupra replicilor ce au urmat după ce fiecare şi-a expus punctul de vedere)

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.