Urşi: 17 mesaje de avertizare RO-ALERT în şase zile

De fiecare dintre acestea sunt responsabili urşii care coboară, tot mai des, în zonele locuite, ziua şi noaptea, în căutare de hrană, înfricoşând locuitorii din mediul rural şi urban deopotrivă. De voie, de nevoie, jandarmii harghiteni s-au „reprofilat”

După premiera înregistrată în ultima săptămână a lunii mai, când opt urşi (o ursoaică şi doi pui în centrul staţiunii, patru urşi în apropierea primăriei şi unul în zona staţiei CFR) au coborât într-o noapte din pădure şi au colindat pe străzile din Băile Tuşnad în căutare de hrană, devastând pubelele şi containerele de gunoi, în primele şase zile ale lunii iunie harghitenii au înroşit linia 112. Din întâi şi până în şase iunie au fost înregistrate 17 apeluri şi transmise tot atâtea mesaje de avertizare RO-ALERT.

„A devenit insuportabil, după ora 19:00 nu mai putem să ieşim din casă şi e periculos nu numai pentru noi, localnicii, ci şi pentru turiştii care vin aici”, spune primarul staţiunii, Butyka Zsolt.

Urşii nu se sfiesc să coboare printre oameni nici la lumina zilei. Vinerea trecută, în jurul orei 10:00, un urs se plimba pe lângă Hotelul Ciucaş, după orele prânzului altul dădea târcoale cofetăriei, iar în jurul orei 17:30 un alt exemplar se deplasa agale pe lângă benzinăria din localitate.

Cel puţin 40 de urşi îşi au bârlog în pădurile din jurul oraşului Băile Tuşnad, afirmă autorităţile.

Sâmbătă spre duminică noaptea, alarmele au trezit locuitorii oraşului Odorheiu Secuiesc: un urs tânăr intrase între blocuri. Alungat de jandarmi, s-a întors în mai puţin de două ore.

În aceeaşi noapte, mai mulţi urşi i-au pus pe jar pe locuitorii din Izvoru Mureşului.

„În fiecare seară sună alarmele, suntem înnebuniţi şi foarte îngrijoraţi. La unul dintre oameni i-a luat o oaie, la fosta impiegată de la gară i-a rănit doi porci, altora le-au mâncat găinile, iepurii, iar în Tincani coboară câte trei-patru urşi odată şi asta nu e nimic. Pe mine e a treia oară când mă calcă urşii; o dată a venit unul dimineaţa, când îmi beam cafeaua în curte, era aşa de aproape că n-am îndrăznit să răsuflu; abia după ce a trecut gardul în partea cealaltă am strigat din toţi plămânii. Joia trecută alt urs mi-a intrat în curte, s-a urcat într-un cireş, a rupt câteva crengi, apoi a trecut la straturile cu legume. După aceea a sărit în curtea vecinului meu, i-a rupt gardul, cine ştie ce pagube a făcut şi la el, după care a ieşit prin altă parte, rupându-i şi acolo gardul. Să facă ceva, să-i ia de aici şi să-i ducă departe sau să le pună mâncare în pădure, să stea acolo”, povesteşte Alexandru Mureşan din Izvoru Mureşului.

Prezenţa urşilor a mai fost semnalată frecvent în ultimele zile în satul Cădaciu Mare (comuna Şimoneşti) şi în comuna Subcetate, în nordul judeţului.

Suprapopularea efectivelor de urs

Specialiştii atrag atenţia cu privire la suprapopularea efectivului de urs brun din Harghita şi din România în general, numărul exemplarelor depăşind în prezent capacitatea de susţinere a nişei sale ecologice. Habitatul natural al urşilor a rămas acelaşi, afirmă experţii în domeniu, iar în unele zone s-a diminuat considerabil, ca urmare a intruziunii excesive a omului pe fondul cinegetic (exploatare forestieră, agricultură, construcţii etc.). În consecinţă, urşii au devenit o prezenţă cotidiană în zonele locuite.

În 2014, Comisia Europeană a instituit Iniţiativa pentru Carnivorele Mari, menită să promoveze metode şi mijloace pentru reducerea la minimum şi atunci când este posibil, soluţionarea conflictelor dintre interesele umane şi prezenţa speciilor aparţinând acestei categorii, prin schimburi de cunoştinţe şi conlucrare internaţională.

Începând din 2016, urşii se mai pot recolta doar reactiv în România, pe baza autorizaţiilor emise de Ministerul Mediului pentru fiecare exemplar în parte, după ce s-a dovedit că este periculos.

„Nu s-a mai organizat vânătoare la urs din 2016, iar în România grupul de lucru a acceptat  un spor natural anual de 8% în cazul acestei specii. Dacă adăugăm sporul natural din ultimii cinci ani la cele 7.200 de exemplare de urs recunoscute oficial în România la acea vreme şi scădem numărul intervenţiilor şi al urşilor accidentaţi de maşini, rezultă un efectiv de aproximativ 10.000 de exemplare de urşi la nivel naţional. Iar ei trebuie, desigur, să-şi găsească locul undeva”, ne explică Benke József, directorul Asociaţiei de Vânătoare şi Pescuit Sportiv (AVPS) „Zetelaka és Társai” din Zetea şi membru în Consiliul Internaţional de Vânătoare şi Conservarea faunei sălbatice (Conseil International de la Chasse et de la Conservation du Gibier).

Cei care au studiat fenomenul avertizează, deopotrivă, asupra schimbării drastice a comportamentului ursului brun din România, o specie aflată în vârful lanţului trofic, fără niciun duşman, care s-a obişnuit cu prezenţa omului, cu hrana pe care o găseşte în containerele de gunoi şi cu cea primită, uneori cu prea multă generozitate, din partea turiştilor amatori de „un selfie” cu un mare carnivor, ale cărui instincte sălbatice nu s-au diminuat, în ciuda habituării.

„Gândiţi-vă la un urs născut după 2016, care nu a avut niciodată de-a face cu vânătorii şi vânătoarea, care nu are nici un inamic de care să se teamă, în afară de cei din propria specie, şi care după vârsta de 2-3 ani este alungat de ursoaică, fiind nevoit să se descurce singur. Ce va face? Îşi va căuta hrana acolo unde a mers de mic alături de mama lui, la containerele de gunoi din localităţi, la coteţele şi adăposturile de animale ale sătenilor, la stâne, la stupine sau în livezile oamenilor, unde găsesc hrana mai uşor. Urşii sunt animale inteligente, au memorie bună şi se adaptează uşor. În plus caută localităţile, unde au ajuns să se simtă mai în siguranţă decât în pădure, de unde sunt alungaţi şi uneori ucişi de urşii maturi. Este un fenomen absolut normal, al dispersiei speciei al cărei număr de indivizi este în continuă creştere, în vreme ce habitatul a rămas acelaşi sau a fost diminuat de om”, detaliază Benke József.

Revenirea la normalitate

Cunoscătorii afirmă că despre această specie protejată prin lege se vorbeşte mult, fără a avea şi datele concrete necesare luării unor decizii corect informate; a spus-o inclusiv actualul ministru al Mediului, Tánczos Barna, potrivit căruia Ministerul de resort „nu a făcut nimic, nici măcar evaluarea cantitativă a populaţiei de urs, nu există în ultimii cinci ani o măsură implementată de protejare a habitatelor şi de asigurare a zonelor de linişte, nimic pentru a opri venirea urşilor dinspre pădure înspre sat şi înspre zonele agricole. Din păcate, acesta este rezultatul incompetenţei şi neputinţei, timp de cinci ani de zile, a instituţiei pe care momentan o conduc”.

Şi au mai reclamat lipsa experţilor la nivelul autorităţilor abilitate să ia decizii.

„Avem nevoie de normalitate, de specialişti angajaţi în fiecare domeniu, indiferent de nivelul instituţiei, care să se ocupe doar de segmentul la care se pricep. Cinic, aş spune că astăzi, pe lângă cele trei lucruri consacrate – politica, femeile şi fotbalul – bărbaţii se pricep şi la al patrulea: la urşi. Însă, până la infinit nu pot merge echipele de jandarmi noapte de noapte (să alunge urşii din localităţi – n.a.), nu au nici ei personal suficient pentru trei-patru solicitări pe noapte. Trebuie reintrodusă vânătoarea de prevenţie, pentru reducerea sporului populaţional, dar chibzuit, nu mai mult decât sporul natural şi pe ambele sexe. Iar în paralel cu extragerile organizate în sezoanele de vânătoare, să existe cota de intervenţie, recoltarea urmând să intre în sarcina gestionarilor fondurilor de vânătoare. Dar fără să se aştepte cineva de la o entitate privată, să presteze servicii publice pe gratis, fără a avea posibilitatea să valorifice acel urs”, consideră Benke József.

Potrivit interlocutorului nostru, aşa se procedează şi în alte state. În Suedia, de pildă, unde din trei mii de exemplare se extrag anual trei sute, adică 10%. Directorul AVPS din Zetea spune că şi în România s-ar putea extrage gradual surplusul, până ce populaţia de urs se va stabiliza. „Ursul este deştept şi oportunist. Dacă simte că este vânat, se va resălbătici”, ne asigură dr. Benke József.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii